1. DECLARATIA GENERALA
cu privire la genomul omului si drepturile omului
(11 noiembrie 1997)

8. Proiectul strategiei UNESCO privind drepturile omului

Documente internationale din domeniul bioeticii

Declaratia internationala despre informatia genetica a omului (17.10.2003)

Raportul C.I.B.  despre perspectivele elaborarii Documentului universal normativ privind bioetica (13.16.2003. Engl.)

Programul UNESCO pentru bioetica: prioritati si perspective (17.10.2001)

Rezolutia UNESCO: Bioetica si drepturile copilului. Declaratia de la Monaco (18.07.2001)

Realizarea  Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului (17.11.1999)

Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului (11.11.1997)
 

Alte documente:

Strategia UNESCO privind dezvoltarea �instruirii preventive� din domeniul SIDA (Engleza)

Proiectul strategiei UNESCO privind drepturile omului (22.09.2003)

Proiectul strategiei complexe UNESCO in domeniul luptei contra rasismului si a discriminarii (1.09.2003)

Declaratia generala UNESCO privind diversificarea culturala (2.11.2001)

Declaratia  privind principiile tolerantei (16.11.1995)

Declaratia privind principiile de baza referitor la contributia mijloacelor de informare in masa in consolidarea pacii si a intelegerii reciproce internationale, in dezvoltarea drepturilor omului si in lupta contra rasismului si a apartheidului, si a instigarii la razboi (28.11.1978)

Declaratia privind rasele si prejudiciile de rasa (27.11.1978)
 

.........................................................................................................................................................
Asamblea Generala ONU

Din domeniul bioeticii:

Obiectivele dezvoltarii ONU, trasate in Declaratia mileniului

Declaratia ONU privind clonarea omului (8.03.2005)

Principiile eticii medicale privind rolul lucratorilor din domeniul ocrotirii sanatatii, in special al medicilor, in protectia detinutilor sau persoanelor arestate contra torturilor sau altor tipuri de tratament si  sanctiuni inumane sau  umilitoare pentru  demnitatea omului (18.12.1982)

Declaratia privind utilizarea progresului  tehnico-stiintific in interesul pacii si pentru binele omenirii (10.11.1975).

ECOSOS:

Rezolutia ECOSOS: Confidentialitatea genetica si nediscriminarea (21.07.2004)

Rezolutia Comisiei pentru drepturile omului ECOSOS �Drepturile omului si bioetica� (25.04.2003)

CONSILIUL EUROPEI:

Declaratia de la Copenhaga privind dezvoltarea sociala (29-30.11.2002)

Conventia privind protectia drepturilor si demnitatii omului in legatura cu  aplicarea  realizarilor din domeniul biologiei si medicinei: Conventia privind drepturile omului si biomedicina (4.04.1997)
...................................................................................................................................................

Pe aceasta pagina http://www.bio.pu.ru/win/lit/bioethic/ sint prezentate materialele care, speram, va vor fi utile.

1. Codul de la Niuremberg

2. Declaratia de la Helsinki

3. Conventia europeana privind drepturile omului si biomedicina

4. Juramintul lui Hipocrate

5. Platon � Apologia lui Socrate

6. Platon � Kriton

7. Platon � Pirus

8. Piter Singer � Omul si animalele sint egali

9. Reglarea etica si expertiza etica a cercetarilor stiintifice

10.  Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului

11. Recomandari internationale (codul etic) privind cercetarile medico-biologice cu utilizarea animalelor
 

DOCUMENTUL FINAL (PROIECT)
pe baza rezultatelor consulatiilor regionale ale expertilor
din domeniul dezvoltarii colaborarii in sfera eticii si bioeticii
(in tarile C.S.I. si Baltice)
10-11 martie 2005, Minsk, Belarusi

DOCUMENTUL FINAL
pe baza rezultatelor Consultatiei expertilor din domeniul eticii si bioeticii
(in tarile C.S.I. si Baltice)
10-11 martie 2005, Minsk, Belarusi

In toate domeniile stiintei in ultimii ani se extinde activitatea privind  justa intelegere si discutarea problemelor etice, aparute ca rezultat al progresului stiintific si al dezvoltarii
 tehnologiilor avansate. Depistarea, analiza si solutionarea acestor probleme cer aplicarea unor principii universale etice si a  unor norme, bazate pe valori general umane. Procesul dat presupune in practica luarea masurilor adecvate pentru depistarea noilor sfidari ce apar in domeniul stiintei si tehnicii, iesirea la nivelul  adoptarii de solutii si realizarea programelor de invatamint si instruire. In acest context este nevoie de dezvoltarea colaborarii regionale, de schimb de experienta, metode si elaborari, in special luind  in considerare ca importanta crescinda a chestiunilor de etica si bioetica  amplifica necesitatea coordonarii efective a activitatii multor parti interesate.
Pornind de la actualitatea acestor probleme, la Minsk si-a desfasurat lucrarile intrunirea expertilor, organizata cu sprijinul Biroului UNESCO la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarusi, Georgia, Republica Moldova si Federatia Rusa, al Comisiei pentru UNESCO din Belarusi,  al Forului comitetelor pentru etica ale statelor-participante C.S.I. (F.C.E.C.S.I.), al Institutului de genetica si citologie al A.N.S. a Belorusiei si al Institutului de filosofie al A.S. a Federatiei Ruse.

Participantii la consfatuire, intruniti la Minsk in scopul discutarii directiilor dezvoltarii colaborarii regionale in sfera eticii si bioeticii,ce reprezinta  tarile regiunii C.S.I. si tarile Baltice (Armenia, Belarusi, Kazahstan, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Federatia Rusa, Ukraina, Estonia), precum si sediul central UNESCO si Biroul UNESCO de la Moscova;
fiind de parere ca respectarea normelor si principiilor universale ale eticii prezinta o conditie necesara pentru apararea drepturilor si a demnitatii persoanei in epoca progresului accelerat al stiintei si tehnicii si a cresterii volumului de utilizare a rezultatelor lor in diverse domenii ale vietii omului si a societatii;dirijindu-se in acest context de realizarea tezelor Declaratiei generale despre genomul omului si drepturile omului, ale Declaratiei  internationale despre informatia genetica a omului si ale altor documente existente din acest domeniu; acceptind si luind in considerare experienta internationala acumulata in domeniul depistarii, analizei si solutionarii problemelor etice ale stiintei si tehnicii; acceptind necesitatea ridicarii calitatii invatamintului, extinderii accesului la sursele informationale existente si incurajarea contactelor dintre experti in domeniul eticii stiintei si tehnicii, si bioeticii;mentionind necesitatea dezvoltarii  si implimentarii in practica a programelor din domeniul invatamintului, a procedeelor si metodelor care ar asigura constientizarea si o mai profunda intelegere atit de specialisti, cit si de diferite paturi ale societatii a problemelor etice fundamentale, ce apar sub influenta dezvoltarii stiintelor despre viata, progresului in domeniul ocrotirii sanatatii si a aplicarii in practica a cunostintelor corespunzatoare; percepind fortificarea potentialului organismelor nationale care se ocupa de problema eticii ca fiind o conditie necesara pentru realizarea normelor etice, orientate la protectia drepturilor si a demnitatii omului in domeniul biomedicinii;recunoscind importanta colaborarii internationale si posibilitatile potentiale ale tarilor regiunii in dezvoltarea si utilizarea in practica a principiilor si normelor etice universale;recunoscind potentialul stiintific inalt ti luind in considerare traditiile specifice etice, caracteristice pentru tarile regiunii;

pe baza consultatiilor efectuate s-a ajuns la urmatoarele:

-a considera oportun organizarea periodica a intrunirilor la nivel international, regional si national cu partucuparea expertilor ce reprezinta regiunile tarii privind diversele chestiuni ale eticii stiintei, tehnologiei si bioeticii;

-a recomanda guvernelor nationale si parlamentelor, ministerelor de profil si institutiilor, organizatiilor obstesti si sindicatelor de a acorda  sustinere initiativelor nationale, in special referitor la dezvoltarea programelor de invatamint pentru etica, precum si la crearea si  activitatea comitetelor de etica si bioetica, luind in considerare experienta nationala si internationala existenta;

-a considera oportun elaborarea si utilizarea in continuare a modulelor programelor de invatamint in concordanta cu necesitatile regiunii in domeniul invatamintului etic diferentiat si instruirea diferitelor grupuri sociale, incluzind persoane care iau decizii si sint responsabile pentru expertiza etica a proiectelor stiintifice, practicieni, lucratorii sferei sociale, consumatori  de servicii sociale, cercetatori, pedagogi, elevi etc.;

-a utiliza si a multiplica resursele intelectuale si informationale, inclusiv in cadrul mecanismelor existente de colaborare internationala si regionala, cum ar fi Observatorul etic global UNESCO, Centrul informativ si de instruire in domeniul bioeticii de la Vilnius, Forul comitetelor de etica C.S.I. etc. A initia in acest context proectul crearii si sustinerii �Forului de discutii� in domeniul bioeticii;

-a initia si a sustine proiectul orientat la depistarea, studierea si solutionarea problemelor etice referitor la colectarea, depozitarea si utilizarea  informatiei genetice in tarile din regiune, tinind cont de realizarea normelor si principiilor Declaratiei internationale despre  informatia genetica a omului;

-a considera necesar de a sustine interactiunea in domeniul problemelor eticii stiintifice si a bioeticii cu organismele internationale, asa precum UNESCO, Organizatia mondiala a ocrotirii sanatatii, Consiliul Europei, Comisia Europeana, Asociatia Internationala a Medicilor, Forul European pentru practica clinica calitativa etc.;

-a se adresa la organele executive ale C.S.I., statele regiunii, organizatiile si institutiile nationale de profil cu invitatia la colaborare si interactiune in cadrul eticii stiintei si a tehnicii, si a bioeticii; 

-a se adresa  la Sectia de etica si stiinta a Sectorului de stiinte sociale si umanistice UNESCO cu solicitarea de a  difuza informatie la Comisiile Nationale pentru UNESCO, comitetele nationale pentru etica si bioetica si F.C.E.C.S.I.   privind chestiunile date;

-a se adresa la UNESCO cu solicitarea de a analiza posibilitatea sustinerii proectului regional cu participarea F.C.E.C.S.I. privind generalizarea experientei de dezvoltare a expertizei etice privitor la cercetarile in domeniul biomedicinii in tarile regiunii, tinind cont de specificul lor cultural si istoric;

-a sustine initiativa proiectelor interdisciplinare ce incorporeaza asa directii ca etica stiintei si a tehnicii, etica ecologica, bioetica, drepturile omului, responsabilitatea sociala, aspectele juridice si etice ale problemelor cele mai importante, cum ar fi: SIDA, drepturile pacientilor, sanatatea reproductiva etc.;

-a exprima multumiri organizatorilor � Secretariatului UNESCO, Biroului UNESCO  la Moscova, F.C.E.C.S.I., Comisiei pentru UNESCO din Republica Belarusi, Institutului de genetica si citologie al A.N.S. a Belorusiei, Institutului de filosofie al A.S. din Federatia Rusa pentru organizarea consultatiilor;

-a solicita Biroul UNESCO de la Miscova impreuna cu coorganizatorii intrunirii a definitiva prezentul documentul final , a-l difuza si a-l coordona cu participantii consultatiilor si a-l expedia la organizatiile nationale corespunzatoare si sediul central UNESCO in limbile rusa si engleza.

Minsk, 11 martie 2005

Raspunsuri  la intrebarile frecvente

Intrebare:
Cit de periculoasa este ingineria genetica?

Raspuns:

1. Ingineria genetica se deosebeste radical de  selectarea noilor soiuri si genuri. Suplimentul artificial al genelor straine violeaza controlul genetic strict reglat al celulei normale. Manipularea cu gene se deosebeste radical  de  combinarea cromosomilor materni si paterni, care are loc la incrucisarea naturala.
2. In timpul de fata ingineria genetica este imperfecta din punct de vedere tehnic, deoarece nu este in stare sa dirijeze  procesul intercalarii noii gene. Din aceste considerente este imposibil a prevedea locul intercalarii si efecul  de pe urma genei noi. Chiar daca locul genei va fi posibil de a stabili dupa intercalarea lui in genom, informatia existenta despre A.D.N. este departe de a fi completa pentru a prevedea rezultatele.
3. Ca rezultat al suplimentului artificial  al genei straine se pot forma in mod neasteptat substante periculoase. In cel mai rau caz pot fi substante toxice, alergice sau alte substante nocive pentru sanatate. Informatia despre astfel de posibilitati mai este foarte incompleta.
4. Nu exista metode perfect de sigure ale controlului privind caracterul inofensiv. Mai bine de 10% din efectele secundare ale noilor medicamente nu pot fi depistate, in pofida cercetarilor minutios efectuate privind  caracterul inofensiv.Gradul de risc ca proprietatile nocive ale noilor produse alimentare, modificate cu ajutorul ingineriei genetice, vor ramine nedepistate este, posibil, mult mai mare decit in cazul medicamentelor.
5. Cerintele actualmente existente privind controlul caracterului inofensiv sint extrem de insuficiente. Ele sint elaborate astfel, ca sa simplifice procedura aprobarii.Ele permit utilizarea metodelor extrem de insensibile ale controlului privind caracterul inifensiv.  Din aceste considerente exista riscul ca produsele nocive pentru sanatate sa treaca controlul fiind neobservate.
6. Produsele alimentare, create pina la momentul de fata cu ajutorul ingineriei genetice, nu prezinta vreo valoare pentru omenire. Aceste produse satisfac, in linii generale, doar interesele comerciale.
7. Cunostintele privind actiunea asupra mediului ambiant a organismelor modificate cu ajutorul ingineriei genetice sint cu totul incomplete. Nu este demonstrat ca organismele modificate cu ajutorul ingineriei genetice nu vor  avea o influenta nociva asupra mediului inconjurator. Ecologistii exprima supozitia referitor la diferite complicatii ecologice. De exemplu, exista multe posibilitati pentru raspindirea necontrolata a genelor potential periculoase care se utilizeaza de ingineria genetica, inclusiv transmiterea genelor prin bacterii si virusi.  Probabil, va fi imposibil de a  repara complicatiile, provocate in mediul ambiant, deoarece genele emise nu vor putea fi returnate.
8. Pot aparea virusi noi si periculosi. Este demonstrat in mod experimental ca genele virusiilor incorporate in genom se pot combina cu genele virusilor infectiosi (asa-numita recombinare). Astfel de virusi pot fi mult mai agresivi decit precedentii. Virusii pot deveni, la fel, mai putin specifici ca gen. De exemplu, virusii plantelor pot deveni nocivi pentru insectele folositoare, animale si chiar oameni.
9. Cunostintele despre substanta ereditara, A.D.N., sint foarte incomplete. Se cunoaste despre functia doar a trei procente din A.D.N., este periculos de a manipula cu sisteme complexe, cind cunostintele  sint incomplete. Experienta vasta in domeniul biologiei si medicinei demonstreaza ca aceasta poate provoca probleme si complicatii serioase si imprevizibile.
10. Ingineria genetica nu poate solutiona problema foamei in lume. Afirmarea ca ingineria genetica poate aduce o contributie esentiala la solutionarea problemei foamei in lume este un mit stiintific nefondat.
....................................................................................................................................................
Informatia completa referitor la evenimentele stiintifice puteti gasi in internet la adresa: http://www.psrast.org./decl.htm#scifacts (in limba engleza)