DECLARATIA INTERNATIONALA PRIVIND INFORMATIA GENETICA A OMULUI

DECLARATIA INTERNATIONALA PRIVIND INFORMATIA GENETICA A OMULUI a fost adoptata de sesiunea a 32-a a Conferintei internationale UNESCO la Paris la 17 octombrie a.2003. De la redactie: In caz daca la traducerea documentului international in limba nationala o parte din text sau unii termeni pot fi intelesi neunivoc sau nu pot fi intelesi in genere, UNESCO recomanda de a se adresa la varianta de baza, considerata autentica,  in limbile engleza sau franceza. Unii termeni, utilizati  in Declaratie, ne-am permis sa-i  traducem in aceasta nota, insa textul oficial l-am lasat neatins � anume din aceste considerente el si este oficial. Aclamare � adoptare fara vot pe baza acordului general.  A stigmatiza � a dezonora, a condamna la dispretul public. Mutatis mutandis � dupa ce se vor face shimbarile necesare. Definirea termenului �datele si mostrele biologice ale persoanei, separate ireversibil de la  persoana respectiva� este dat in art. 2 Sapienti sat.

Conferinta generala, facind trimitere la Declaratia generala a drepturilor omului din 10 decembrie  a.1948, 
doua tratate ale Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile economice, sociale si culturale si cu privire la drepturile civile si politice din 16 decembrie a.1966, 
Conventia internationala a Organizatiei Natiunilor Unite privind lichidarea tuturor formelor de discriminare rasiala din 21 decembrie a.1965, 
Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare in raport cu femeile din 18 decembrie a.1979,
Conventia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile  copilului din 20 noiembrie a.1989,
rezolutiile 2001/39 si 2003/232 ale Consiliului Economic si Social al Organizatiei Natiunilor Unite privind confidentialitatea genetica si nediscriminarea respectiv din 26 iulie a.2001 si din 22 iulie a.2003, 
Conventia O.I.C. (Nr.111) privind discriminarea in domeniul muncii si activitatilor din 25 iunie a.1958, Declaratia generala UNESCO privind diversitatea culturala din 2 noiembrie a.2001, 
Acordul cu privire la aspectele  legate de comercializarea drepturilor proprietatii private (T.R.I.P.S.) care se afla in anexa la Acordul privind crearea O.M.C., care a intrat in vigoare la 1 ianuarie a.1995 si Declaratia privind acordul T.R.I.P.S. si ocrotirea sanatatii publice, adoptata la Doha la 14 noiembrie a.2001, 
precum si alte documente internationale cu privire la drepturile omului, adoptate de Organizatia Natiunilor Unite si institutiile specializate ale sistemului Organizatiei Natiunilor Unite, facind trimitere mai concret la Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului, pe care a adoptat-o in unanimitate si prin aclamare la 11 noiembrie a.1997,
iar Asamblea generala a Organizatiei Natiunilor Unite a  aprobat-o la 9 decembrie a.1998, 
precum si  Principiile directorii ale realizarii Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului, pe care le-a aprobat la 16 noiembrie a.1999 in rezolutia sa 30 C/23, 
salutind rezonanta publica vasta din intreaga lume,  declansata de Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului, sustinerea ferma pe care a capatat-o din partea comunitatii internationale, precum si influenta pe care o exercita asupra statelor-membre care o utilizeaza la elaborarea legislatiilor lor, actelor normative, normelor si standartelor, precum si a codurilor etice si a principiilor directorii, luind in considerare documentele internationale si regionale, legislatia nationala, actele normative si documentele de caracter etic care se refera la apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si a respectului demnitatii umane,  in legatura cu colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor stiintifice, precum si a informatiei de caracter medical si personal, recunoscind ca informatia genetica prezinta prin sine o parte a unui spectru mai vast de date medicale si ca continutul informational al oricaror date medicale, inclusiv al celor genetice si proteome, este extrem de contextual si dependent de circumstante concrete, recunoscind de asemenea statutul special al datelor genetice ale omului,  care consta in caracterul lor confidential, deoarece ele permit de a pronostica predispozitia genetica a unei sau altei persoane si faptul ca urmarile unei astfel de predispozitii pot fi mult mai grave decit se presupune la momentul obtinerii datelor; deoarece astfel de date pot pe parcursul a citorva generatii sa exercite o influenta considerabila asupra familiei, inclusiv asupra urmasilor, iar in unele cazuri � si asupra unor grupuri intregi de populatie; 
deoarece ele pot contine informatia, a carei importanta poate fi necunoscuta in timpul colectarii mostrelor biologice, si deoarece ele pot avea importanta culturala pentru persoane aparte sau grupuri de persoane, mentionind ca privitor la toate datele medicale, inclusiv cele genetice si proteome, indiferent de continutul lor aparent informational, trebuie de aplicat aceleasi cerinte inalte privind confidentialitatea, 
tinind cont de importanta crescinda a datelor genetice ale omului in domeniile economic si comercial, 
luind in considerare necesitatile deosebite si vulnerabilitatea tarilor in curs de dezvoltare, precum si necesitatea consolidarii colaborarii internationale in domeniul geneticii omului, 
considerind ca colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului au o mare importanta pentru progresul stiintelor despre viata  si  medicina   si pentru utilizarea in practica a rezultatelor lor, precum si pentru utilizarea a unor astfel de date in scopuri nemedicale, considerind de asemenea ca cresterea volumului de date colectate de ordin personal face  sa fie tot mai complicata sarcina de a asigura separarea cu adevarat ireversibila de la persoana care poate fi identificata, 
constientizind ca colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice este insotita de pericole privind realizarea si protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si a respectului demnitatii umane, 
mentionind ca interesele si bunastarea unei persoane aparte prevaleaza asupra drepturilor si intereselor societatii si a cercetarilor stiintifice, 
din nou confirmind principiile, formulate in Declaratia generala privnd genomul omului si drepturile omului, si principiile egalitatii, dreptatii,  solidatitatii si responsabilitatii, precum si principiile respectului demnitatii umane, ale drepturilor omului si ale libertatilor fundamentale, in special ale libertatii gindirii si  libertatii exprimarii opiniei, inclusiv ale libertatii cercetarilor stiintifice, precum si ale dreptului la viata personala si securitatea omului, care trebuie sa se afle la baza activitatii privind colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului, proclama urmatoarele principii si adopta prezenta Declaratie.

A. PRINCIPIILE GENERALE 

Articolul 1: Obiectivele si sfera de utilizare 

(a) Obiectivele prezentei Declaratii constau in urmatoarele: a asigura respectul fata de demnitatea umana si apararea drepturilor omului, si a libertatilor fundamentale la colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului, ale datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice, pe a caror baza au fost obtinute (in continuare nimite �mostre biologice�), in concordanta cu exigentele de egalitate, dreptate si solidaritate si cu respectarea principiilor libertatii gindirii si ale libertatii de exprimare a opiniei, inclusiv ale libertatii cercetarilor stiintifice; a formula principiile care trebuie sa devina directorii pentru state la elaborarea legislatiei proprii si a politicii in aceste chestiuni; si a fonda baza pentru principiile directorii care se refera la practica respectiva in domeniile indicate pentru institutiile interesate si persoane aparte. 

(b) Orice colectare, prelucrare, utilizare si pastrare a datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice trebuie sa corespunda dreptului international in domeniul drepturilor omului. 
(c) Principiile prezentei Declaratii se aplica la colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului, a datelor proteome si a mostrelor biologice, cu exceptia anchetarii, descoperirii si urmaririi penale a crimelor, precum si a testarii in scopul stabilirii paternitatii/maternitatii, care sint reglamentate de dreptul intern si care corespund dreptului respectiv international in domeniul drepturilor omului. 

Articolul 2: Utilizarea termenilor 
Pentru obiectivele prezentei Declaratii termenii utilizati semnifica urmatoarele: 
(i) Datele genetice ale omului: informatia privind caracteristicile mostenite ale unor persoane aparte, obtinuta pe calea analizei acizilor nucleici sau pe calea unei alte analize stiintifice. 
(ii) Datele proteome ale omului: informatia,  ce se refera la proteinele unei persoane aparte, care include expresarea, scimbarea si interactiunea. 
(iii) Acordul: orice acord liber formulat, concret, informat si clar exprimat al unei persoane aparte privind colectarea, utilizarea si pastrarea datelor ei genetice. 
(iv) Mostre biologice: orice mostra de material biologic (de exemplu, singe, piele si celule osoase sau plasma sangvina) in care exista acizi nucleici si care reflecta constitutia genetica, caracteristica pentru o persoana sau alta. 
(v) Cercetarea genetica a populatiei: cercetare, scopul careia consta in faptul de a intelege natura si gradul deosebirilor genetice intre populatii sau persoanele unui grup si/sau intre oamenii din diferite grupuri. 
(vi) Cercetarea genetica a modelelor de comportament: cercetare, scopul careia consta in determinarea unei legaturi posibile dintre caracteristicile genetice si comportament. 
(vii) Procedura de invaziune: colectarea mostrelor biologice prin  interventie in corpul omului, de exemplu, colectarea mostrelor biologice cu  ajutorul acului si a seringii. 
(viii) Procedura de neinvaziune: colectarea mostrelor biologice fara interventie directa in corpul omului, de exemplu, luare de frotiu din cavitatea bucala. 
(ix) Datele, referite la o persoana, care poate fi identificata: datele care contin o informatie, de exemplu, numele,  data nasterii si adresa care permite de a identifica persoana � sursa a acestor date. 
(x) Datele fara referinta la o persoana, care poate fi identificata: datele fara  referinta la o persoana care poate fi identificata, prin inlocuirea sau separarea intregii informatii de identificare privind aceasta persoana prin  utilizarea codului. 
(xi) Datele, separate ireversibil de persoana care poate fi identificata: datele care nu pot fi referite la o persoana care poate fi identificata, din cauza lichidarii  legaturii cu orice informatie de identificare privind persoana care a prezentat mostra. 
(xii) Testare genetica: procedura de depistare a prezentei sau lipsei, precum si a modificarii  unei anumite gene sau cromosom, inclusiv testarea indirecta la produsul genetic sau la un alt metabolit concret,  care este un indiciu fundamental al unor modificari genetice separate. 
(xiii) Examenare genetica: testare genetica  sistemica vasta, care este propusa  populatiei sau unei parti de populatie in cadrul unui program in scopul determinarii caracteristicilor genetice ale persoanelor fara simptome. 
(xiv) Consulatare genetica: procedura de explicare a  urmarilor posibile care rezulta din testarea genetica sau examenul medical,  precum si a beneficiilor si riscuriloir, legate de aceasta testare sau examinare si, in cazurile corespunzatoare, acordarea de ajutor persoanelor in depasirea unor astfel de consecinte pe termen lung. Ea se efectueaza pina si dupa testarea genetica sau examenul medical.
(xv) Compararea incrucisata a datelor: compararea  datelor privind persoana sau grupul de persoane, pastrate in diferite compartimente de date masive, create in diverse scopuri . 

Articolul 3:  Identitatea omului 

 Fiecare individ poseda o constitutie unica, proprie doar lui. Insa identitatea persoanei nu trebuie sa se rezume doar la caracteristicile genetice, deoarece ea se formeaza sub influenta unui complex de factori instructivi, ecologici si personali, precum si a legaturilor emotionale, sociale, spirituale si culturale cu alti oameni si presupune un element al libertatii. 

Articolul 4: Statutul special 

(a) Datele genetice ale omului contin un statut special  din urmatoarele cauze: 
(i) ele pot indica  predispozitia genetica a  persoanei respective; 
(ii) ele pot exercita pe parcursul a citorva generatii o influenta considerabila asupra familiei, inclusiv asupra urmasilor, iar in unele cazuri � si asupra a unui intreg grup la care se refera persoana respectiva; 
(iii) ele pot contine informatia, importanta careia poate fi necunoscuta in timpul colectarii mostrelor biologice; 
(iv) ele pot avea o importanta culurala pentru persoane aparte sau un grup de persoane. 
(b)  O atentie deosebita trebuie de acordat caracterului confidential al datelor genetice; trebuie,  de  de asemenea, de stabilit un nivel corespunzator de protectie a acestor date si a mostrelor biologice. 

Articolul 5: Obiectivele 

Datele genetice si datele proteome ale omului pot fi colectate, prelucrate, utilizate si pastrate doar in urmatoarele scopuri: 
(i) diagnoza si acordarea asistentei medico-sanitare, inclisiv efectuarea examenului medical si a testarii de pronostic; 
(ii) efectuarea cercetarilor stiintifice medicale, inclusiv ale celor epidemiologice, precum si cercetarea genetica a populatiei, precum si cercetarile antropologice si arhelogice, in continuare numite�cercetari medicale si stiintifice��; 
(iii)  medicina legala si procedura judiciara privind anchetarea civila,  penala  sau alte anchetari in corespundere cu principiile din articolul 1 (c); 
(iv) sau in alte scopuri care nu contravin Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului si dreptului international in domeniul drepturilor omului. 

Articolul 6: Procedurele 

(a) Din considerente etice este strict necesar ca si colectarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului si  a datelor proteome ale omului sa fie efectuate pe baza de proceduri transparente si acceptabile din punct de vedere etic.  Statele trebuie sa depuna eforturi, pentru ca societatea sa fie anrenata in procesul adoptarii deciziilor care se refera la politica generala privind colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului si a datelor proteome ale omului, precum si la evaluarea administrarii lor, in particular in cazul efectuarii cercetarilor genetice ale populatiei. In procesul adoptarii unor astfel de decizii, caruia poate sa ajute experienta internationala, trebuie de asigurat exprimarea libera a diferitelor opinii. 
(b)  In corespundere cu principiile articolului 16 al Declaratiei privind genomul omului si drepturile omului este necesar de a contribui la activitatea si  crearea la nivel national, regional, local sau institutional comitete de etica independente, multidisciplinare si care activeaza pe baza  principiilor pluralismului.  In cazurile respective cu comitetele de etica care actioneaza la nivel national urmeaza a efectua consultatii la stabilirea standartelor, tezelor normative si a principiilor directorii ce se refera la colectarea, prelucrarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului,  datelor proteome ale omului si  mostrelor biologice. In afara de aceasta,  cu ele trebuie de efectuat consultatii privind chestiunile care nu sint reglamentate de dreptul intern. Cu comitetele de etica, care activeaza la nivel institutional si local, trebuie de efectuat consultatii privind chestiunile aplicarii standartelor sus mentionate, a tezelor normative si a principiilor directorii in cadrul proiectelor concrete de cercetare. 
(c) In cazurile cind colectarea, utilizarea si pastrarea datelor genetice ale omului, ale datelor proteome si a mostrelor biologice are loc in doua sau mai multe state, urmeaza, la necesitate, de a efectua consultatii cu comitetele de etica ale acestor state, iar analiza problemelor respective la nivelul cuvenit trebuie sa se bazeze pe principiile, formulate in prezenta Declaratie, precum si pe standartele etice si normele de drept, adoptate de statele respective. 
(d) Din considerente etice este strict necesar ca informatia clara, echilibrata, adecvata si corespunzatoare sa fie oferita persoanei, de la care se presupune de a  obtine, fara indemn in forma de beneficii financiare sau de alt ordin,un acord prealabil, liber, informat si clar exprimat. O astfel de informatie, pe linga oferirea altor informatii necesare, trebuie sa contina indicarea scopurilor de obtinere din mostrele biologice, utilizare si pastrare a datelor genetice a omului si a datelor proteome ale omului. La necesitate, o astfel de informatie trebuie sa previna  riscurile si consecintele. In ea trebuie sa se comunice persoanei respective ca ea  este in drept sa se retraga fara  vreo constringere si ca aceasta nu va avea consecinte nefavorabile sau penalitati. 

Articolul 7. Inadmisibilitatea discriminarii si a stignatizarii 

(a) Este necesar de a tinde in orice mod ca datele genetice ale omului si datele proteome ale omului sa nu fie utilizate in scopuri care au  caracter discriminatoriu, pe motiv ca ele incalca sau duc la incalcarea drepturilor omuli, a libertatiolor fundamentale sau a demnitatii umane a unei persoane aparte si sa nu fie utilizate in scopurile care duc la stigmatizarea unei persoane concrete, a familiei, a unui grup sau a comunitatii. 
(b) In acest context o atentie deosebita trebuie sa fie acordata rezultatelor cercetarilor genetice ale populatiei si cercetarilor genetice ale modelelor de comportament si interpretarilor rezultatelor, obtinute in cadrul  acestora. 

B. COLECTAREA DE DATE 
Articolul 8: Acordul 

(a) Pentru colectarea datelor genetice ale omului, a datelor proteome sau a mostrelor biologice cu ajutorul procedurilor  de invazie si de neinvazie, precum si pentru prelucrarea , utilizarea si pastrarea lor ulterioara, fie de catre institutiile de stat sau de structurile private, este necesar de a obtine acordul prealabil, informat si clar exprimat fara vreo constringere in forma de beneficii financiare sau de alt tip. Actiunea acestui principiu este limitata doar pe motive temeinice care sint stabilite de dreptul intern care corespunde dreptului unternational in domeniul drepturilor omului. 
(b)  In caz daca o persoana sau alta nu este in stare sa dea un acord informat in corespundere cu dreptul intern, permisiunea pentru o testare corespunzatoare in concordanta cu legislatia nationala in vigoare urmeaza a o obtine de la reprezentantul lui juridic .  Reprezentantul juridic trebuie sa  se bazeze pe interesele cela mai bune ale persoanei pe care o reprezinta. 
(c) Persoana matura care nu este in stare sa dea un astfel de acord, trebuie sa participe, pe cit e posibil,  la procedura obtinerii permisiunii. Opinia persoanei care nu a  atins virsta majoratului trebuie sa influenteze tot mai mult la luarea deciziei, pe masura ce inainteza in virsta si creste gradul de maturitate a ei. 
(d) Examenarea genetica si testarea persoanelor care nu au atins virsta majoratului sau a persoanelor care nu sint in stare sa-si dea acordul, pentru scopurile de diagnisticare sau de acordare a asistentei medico-sanitare, de regula, eate acceptabila din punct de vedere etic doar in acele cazuri, daca  ele au o importanta mare pentru sanatatea acestor persoane si satisfac cel mai bune interesele lor.

Articolul 9:  Revocarea acordului 

(a) in cazurile cind datele genetice ale omului , datele proteome sau mostrele biologice sint colectate in scopuri medicale sau stiintifice, persoana respectiva poate revoca acordul sau, doar daca aceste date nu sint separate in mod irevocabil de persoana care poate fi identificata.  In conformitate cu tezele articolului 6 (d) revocarea acordului nu trebuie sa provoace urmari nefavorabile sau penalitati  pentru persoana respectiva. 
(b) Cind persoana revoca acordul, datele genetice, datele proteome si mostrele biologice nu pot fi in continuare utilizate, doar daca nu sint separate in mod irevocabil de persoana respectiva. 
(c)  Cu datele si mostrele  biologice, doar daca nu sint separate irevocabil, urmeaza a se comporta in corespundere cu dorinta acestei persoane.  Daca doleantele persoanei nu pot fi definite, sint imposibil de executat sau sint nestabile, atunci datele si mostrele biologice trebuie sa fie separate irevocabil sau distruse.

Articolul 10. Dreptul de a decide a fi sau a nu fi informat privind rezultatele cercetarilor 

In cazurile cind colectarea datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice se realizeaza in scopul efectuarii cercetarilor medicale si stiintifice, persoana respectiva trebuie sa fie informata privind rezultatele acestor cercetari. Acest principiu nu se aplica  la cercetarile cu utilizarea datelor, separate ireversibil de   persoanele care pot fi identificate sau a datelor care nu duc la obtinerea informatiei de caracter personal privind persoanele care au participat la aceste cercetari.  In cazurile corespunzatoare dreptul la refuzul de a obtine infirmatie trebuie sa se extinda asupra rudelor care pot fi identificate si pe care le pot afecta rezultatele cercetarulor. 

Articolul 11: Consultatrea genetica 

Conform considerentelor etice este strict necesar ca la analiza chestiunii privind testarea genetica care poate avea urmari esentiale pentru sanatatea omului sa se asigure in mod corespunzator consultatii genetice. Consultatiile genetice trebuie sa aiba un caracter de recomandatie, la efectuarea lor trebuie de luat in considerare  particularutatile culturale ale persoanelor respective si ele trebuie sa corespunda intereselor lor celor mai bune. 

Articolul 12: Colectarea mostrelor biologice in scopuri medico-legale sau in cadrul procedurilor de judecata privind dosarele civile, penale sau altele 

La colectarea datelor genetice ale omului sau a datelor proteome ale omului in scopuri medico-legale sau in cadrul procedurilor judiciare, inclusiv testarea in scopul stabilirii paternitatii/maternitatii, colectarea mostrelor biologice in vivo sau post mortem urmeaza a realiza doar in concordanta cu dreptul intern care corespunde dreptului international in domeniul drepturilor omului. 

C. PRELUCRAREA DATELOR 
Articolul 13:  Accesul 
Nimenanui nu poate fi interzis accesul la datele genetice proprii, cu exceptia cazurilor, cind aceste date sint separate in mod ireversibil de la persoana respectiva care poate fi identificata in calitate de sursa a acestor date sau atunci cind in concordanta cu dreptul intern accesul mentionat este limitat in interesul sanatatii populatiei, al ordinii publice sau al  securitatii nationale. Articolul 14: Dreptul la viata privata si confidentialitatea 

(a) Statele trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru protectia drepturilor persoanelor aparte  la viata privata si la confidentialitatea datelor genetice care se refera la persoana, famila sau in cazuri corespunzatoare,  la grupul care poate fi identificat, in conformitate cu dreptul intern care corespunde dreptului international in domeniul drepturilor omului. 
(b) Datele genetice ale omului, datele proteome ale omului si mostrele biologice care se refera la persoana care poate fi identificata, nu trebuie sa fie descoperite sau facute accesibile pentru terta parte, in special   patronilor, companiilor de asigurari, insitutiilor de invatamint si  membrilor familiei, cu exceptia cazurilor, cind aceasta se infaptuieste  din motive, legate de interese obstesti, strict stipulate in dreptul intern, in dreptul international respectiv in domeniul drepturilor omului sau in cazurile, cind a fost obtinut acordul prealabil, liber, informat si clar exprimat de la persoana respectiva cu conditia ca un astfel de acord sa fie in concordanta cu dreptul intern si cel international in domeniul drepturilor omului. Dreptul la viata privata, exprimat in participarea unei sau altei persoane la cercetari cu utilizarea datelor genetice, a datelor proteome ale omului sau a  mostrelor biologice, trebuie sa fie protejat si datele respective trebuie analizate  ca fiind confidentiale. 
(c) Datele genetice ale omului, datele proteome ale omului si mostrele biologice, colectate in scopuri stiintifice, nu trebuie, de regula, sa fie  referite la persoana care poate fi identificata in calitate de sursa.  Chiar si in cazurile, cind aceste date sau mostrele biologice sint separate de persoana care poate fi identificata in calitate de sursa, trebuie de luat masuri de precautie pentru asigurarea securitatii datelor sau a mostrelor biologice. 
(d) Datele genetice ale omului, datele proteome si mostrele biologice, colectate in scopuri medicale si stiintifice, daca aceasta este justificat de necesitatile unor astfel de cercetari, pot ramine neseparate de persoana care poate fi identificata in calitate de sursa, doar daca aceasta este necesar pentru cercetari si cu conditia ca dreptul persoanei la viata privata si confidentialitatea acestor date si a mostrelor biologice sa fie protejate in concordanta cu dreptul intern. 
(e)  Datele genetice ale omului si datele proteome ale omului nu trebuie sa fie pastrate in modul care ar permite subiectului  acestor date sa fie identificat, pe parcurusul unei perioade mai indelungate, decit e necesar pentru atingerea scopului, in care a fost efectuata colectarea si prelucrarea lor ulterioara.

Articolul 15. Veridicitate, siguranta, calitate si securitate 

Persoanele fizice si juridice care raspund pentru prelucrarea datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice, trebuie sa ia masuri necesare pentru asigurarea veridicitatii, sigurantei, calitatii si securitatii acestor date si a mostrelor biologice.  Ei trebuie sa dea dovada de exigenta, prudenta, corectitudine si constiinciozitate la prelucrarea datelor genetice ale omuli, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice, luind in considerare consecintele etice, juridice si sociale, legate de aceasta. 

D. UTILIZAREA DATELOR 

Articolul 16. Schimbarea obiectivelor 

(a) Datele genetice, datele proteome ale omului si mostrele biologice, colectate pentru unul din obiectivele mentionate in articolul 5, nu trebuie sa fie utilizate pentru un alt scop, incompatibil cu cel dat anterior, cu exceptia cazurilor cind este obtinut un acord prealabil, liber, informat si clar exprimat al persoanei respective in conformitate cu principiile articolului8 (a) sau in cazul cind in conformitate cu dreptul intern utilizarea propusa se efectueaza din cauza unui motiv temeinic, legat de interesele publice si corespunde dreptului international in domeniul drepturilor omului. Daca persoana respectiva nu este in stare si dea acest acord, se utilizeaza mutatis mutandis ale  principiilor articolului 8 (b) si (c). In cazurile cand acordul prealabil, liber, informat si clar formulat nu poate fi obtinut sau cind datele sint separate ireversibil de persoana, care poate fi identificata in calitate de sursa, datele genetice ale omului se pot utiliza in corespundere cu dreptul intern sau in corespundere cu procedurile efectuarii consultatiilor, stipulate in articolul 6 (b). 

Articolul 17.: Mostrele biologice, aflate la pastrare 

(a) Mostrele biologice, aflate la pastrare, colectate cu alte scopuri, in afara de cele indicate in articolul 5, pot fi utilizate pentru obtinerea datelor genetice ale omului sau a datelor proteome ale omului cu conditia acordului prealabil, liber, informat si clar formulat al persoanei respective. Insa daca in concordanta cu dreptul intern este prevazut ca aceste date au o importanta mare pentru scopuri medicale si cercetari stiintifice, de exemplu, pentru cercetari epidemiologice sau pentru ocrotirea sanatatii,  in acest caz ele pot fi utilizate in scopurile indicate in corespundere cu procedurile efectuarii consultatiilor, prevazute de articolul 6(b). 
(b) Principiile articoluli 12 se utilizeaza mutatis mutandis referitor la mostrele biologice ce se afla la pastrare, utilizate  pentru obtinerea datelor genetice pentru scopurile medicinii legale.

Articolul 18: Difuzarea datelor si colaborarea internationala 

(a) Statele trebuie sa reglementeze in concordanta cu dreptul sau intern si  tratatele internationale transportarea peste hotarele sale a datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice in interesul consolidarii colaborarii internationale medicale si a colaborarii stiintifice, si a asigurarii accesului nepartinitor la aceste date. Sistemul unei astfel de transportari trebuie sa asigure actiunile necesare, adoptate de partea receptoare,  pentru protectia datelor si a mostrelor in concordanta cu principiile, redate in prezenta Declaratie. 
(b) Statele trebuie, luind in considerare  in mod corespunzator principiile stipulate in prezenta Declaratie, sa depuna toate eforturile pentru propaganda in continuare la scara internationala a cunostintelor stiintifice privind datele genetice ale omului si datele proteome ale omului si in legatura cu aceasta sa consolideze colaborarea internationala stiintifica si culturala, in special intre statele industrial dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. 
(c) Persoanele care fac cercetari, trebuie sa faca totul ce le sta in putinta pentru stabilirea relatiilor de colaborare, bazate pe respectarea reciproca a cerintelor stiintifice si etice si, tinind cont de principiile articolului 14, ele trebuie sa sprijine difuzarea libera a datelor genetice ale omuli si  a datelor proteome ale omului in scopul extinderii schimbului de cunostinte stiintifice cu conditia respectarii de  catre partile respective a principiilor, redate in prezenta Declaratie. In acest scop ele urmeaza, de asemenea, sa adopte masuri pentru publicarea la timpul respectiv a rezultatelor cercetarii lor. 

Articolul 19: Utilizarea comuna a bunurilor 

(a) In concordanta cu dreptul intern sau cu politica, precum si cu tratatele internationale, bunurile, legate de utilizarea datelor stiintifice ale omului, a datelor proteome si a mostrelor biologice, colectate in scopul cercetarilor medicale si stiintifice, trebuie sa fie utilizate impreuna cu toata societatea si comunitatea internationala. Pentru realizarea  acestui principiu prin bunuri se subintelege: 
(i) un ajutor special acordat persoanelor sau grupurilor care   participa la cercetari; 
(ii) accesul la asistenta medico-sanitara; 
(iii) asigurarea mijloacelor noi de diagnosticare, a posibilitatilor pentru noile metode de tratament sau a medicamentelor, elaborate in rezultatul cercetarilor; 
(iv) sustinerea serviciilor din dimeniul ocrotirii sanatatii; 
(v) consolidarea potentialului in domeniul efectuarii cercetarilor; 
(vi) crearea si consolidarea potentialului  tarilor in curs de dezvoltare in domeniul colectarii si prelucrarii datelor genetice ale omului, tinind cont de problemele lor concrete; 
(vii) orice alte bunuri care nu contravin principiilor, redate in prezenta Declaratie. 
(b) Limitarile in acest sens pot fi stipulate de dreptul intern si acordurile internationale.
 
E. PASTRAREA DATELOR 
Articolul 20: Sistemele de control si de conducere 

Sistemele de control si de conducere ale Statului pot analiza problema privind crearea sistemului de monitorizare a datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice si a dirijarii lor, bazate pe principiile independentei, ale multidisciplinelor, ale pluralismului si transaparentei, precum si pe principiile, stipulate in prezemta Declaratie. Un astfel de sistem poate de asemenea sa cuprinda aspectele, legate de caracterul si scopurile pastrarii datelor indicate. 

Articolul 21: Lichidarea datelor 

(a) Principiile articolului 9 se aplica mutatis mutandis la datele genetice pastrate, la datele proteome ale omului si la mostrele biologice. 
(b) Datele genetice ale omului, datele proteome ale omului si mostrele biologice, colectate de la inculpat in timpul anchetarii penale, urmeaza a le lichida imediat cum dispare necesitatea, in caz daca altceva nu este prevazut de dreptul intern care corespunde dreptului international in domeniul drepturilor omului. 
(c) Datele genetice ale omului, datele proteome ale omului si mostrele biologice trebuie prezentate in scopuri medico-legale sau in scopurile procesului judiciar civil doar pentru acea perioada, pentru care ele sint necesare in acel scop, daca altceva nu este prevazut de dreptul intern, corespunzator dreptului international in domeniul drepturilor omului. 

Articolul 22: Compararea incrucisata a datelor 

Compararea incrucisata a datelor genetice ale omului, a datelor proteome ale omului si a mostrelor biologice, care se pastreaza pentru obiectivele diagnosticii si acordarea asistentei medico-sanitare, precum si pentru scopurile efectuarii cercetarilor medicale  si stiintifice, nu poate fi efectuata fara obtinerea acordului respectiv, in caz daca altceva pe motive intemeiate nu este prevazut de dreptul intern, care corespunde dreptului internatinal in domeniul drepturilor omului. 

F. CONTRIBUTIE SI REALIZARE 
Articolul 23: Realizare 

(a) Statele trebuie sa adopte toate masurile corespunzatoare de ordin legislativ, administrativ sau de alt ordin in scopul realizarii principiilor, redate in prezenta Declaratie, in concordanta cu dreptul international in domeniul drepturilor omului. Astfel de masuri trebuie sa fie fortificate de actiuni corespunzatoare in domeniul invatamintului, al pregatirii cadrelor si al infoirmatiei publice. 
(b) In cadrul colaborarii internationale statele trebuie sa �si depuna eforturile pentru a incheia acorduri bilaterale si multilaterale, care ar permite tarilor in curs de dezvoltare sa-si consolideze potentialul, necesar pentru participarea in generarea si utilizarea comuna a cunostintelor stiintifice, ce se refera la datele genetice ale omului si care corespund  naw-haw-ului. 

Articolul 24: Invatamintul, instruirea cadrelor si  difuzarea informatiei in domeniul eticii 

In scopul ajutorarii aplicarii principiilor, redate in prezenta Declaratie, statele trebuie sa depuna eforturi pentru dezvoltarea tuturor formelor de instruire si pregatire a cadrelor la toate nivelurile in domeniul eticii, precum si sa stimuleze programele privind difuzarea datelor genetice ale omului. Aceste actiuni trebuie sa fie orientate pentru un auditoriu concret, in special pentru cercetatori stiintifici  si  membrii comitetelor de etica sau pentru un public larg. In acest sens statele trebuie sa incurajeze participarea la aceste eforturi  a organizatiilor internationale si regionale interguvernamentale, precum si aorganizatiilor internationale, regionale si nationale non-guvernamentale. 

Articolul 25. Rolul comitetului international de bioetica (C.I.B.)  si al Comitetului Interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.) 

Comitetul international de bioetica (C.I.B.)  si  Comitetul Interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.) urmeaza a-si aduca aportul in realizarea prezentei Declaratii si difuzarea principiilor, redate in ea. Aceste doua comitete urmeaza la inceputul colaborarii sa raspunda de monitorizarea si evaluarea realizarii ei,  inclusiv pe baza rapoartelor, prezentate de state. In particular, aceste doua comitete trebuie sa raspunda pentru  perfectarea oricaror concluzii si propuneri care ar putea rdica eficienta prezentei Declaratii. Ele trebuie in concordanta cu procedurile statutare UNESCO  sa elaboreze recomandari si sa le prezinte la Conferinta generala. 

Articolul 26: Actiunile ulterioare ale UNEDCO  UNESCO efectueaza actiuni corespunzatoare in legatura cu prezenta Declaratie in scopul stimularii progresului stiintelor despre viata si a contributiei utilizarii in practica a realizarilor lor  prin utilizarea tehnologiilor corespuntatoare pe baza de respect al demnitatii umane,  de realizare si respectare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. 

Articolul 27: Inadmisibilitatea actiunilor care contravin drepturilor omului, libertatilor fundamentale si demnitatii umane. 
Nimic din prezenta Declaratie nu poate fi interpretat astfel, incit un stat sau altul, un grup sau o persoana  aparte sa  poata avea vreun motiv in plus pentru realizarea  a oricarui tip de activitate sau a oricaror actiuni, incompatibile cu drepturile omului, liberatile fundamentale si demnitatea umana, incluzind, in special,  principiile redate in prezenta Declaratie.

Documente internationale din domeniul bioeticii (rus)
Pe situl

Biroul UNESCO la Moscova

Documente internationale din domeniul bioeticii

Declaratia internationala despre informatia genetica a omului (17.10.2003)

Raportul C.I.B.  despre perspectivele elaborarii Documentului universal normativ privind bioetica (13.16.2003. Engl.)

Programul UNESCO pentru bioetica: prioritati si perspective (17.10.2001)

Rezolutia UNESCO: Bioetica si drepturile copilului. Declaratia de la Monaco (18.07.2001)

Realizarea  Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului (17.11.1999)

Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului (11.11.1997)
 

Alte documente:

Strategia UNESCO privind dezvoltarea �instruirii preventive� din domeniul SIDA (Engleza)

Proiectul strategiei UNESCO privind drepturile omului (22.09.2003)

Proiectul strategiei complexe UNESCO in domeniul luptei contra rasismului si a discriminarii (1.09.2003)

Declaratia generala UNESCO privind diversificarea culturala (2.11.2001)

Declaratia  privind principiile tolerantei (16.11.1995)

Declaratia privind principiile de baza referitor la contributia mijloacelor de informare in masa in consolidarea pacii si a intelegerii reciproce internationale, in dezvoltarea drepturilor omului si in lupta contra rasismului si a apartheidului, si a instigarii la razboi (28.11.1978)

Declaratia privind rasele si prejudiciile de rasa (27.11.1978)
 

.........................................................................................................................................................
Asamblea Generala ONU

Din domeniul bioeticii:

Obiectivele dezvoltarii ONU, trasate in Declaratia mileniului

Declaratia ONU privind clonarea omului (8.03.2005)

Principiile eticii medicale privind rolul lucratorilor din domeniul ocrotirii sanatatii, in special al medicilor, in protectia detinutilor sau persoanelor arestate contra torturilor sau altor tipuri de tratament si  sanctiuni inumane sau  umilitoare pentru  demnitatea omului (18.12.1982)

Declaratia privind utilizarea progresului  tehnico-stiintific in interesul pacii si pentru binele omenirii (10.11.1975).

ECOSOS:

Rezolutia ECOSOS: Confidentialitatea genetica si nediscriminarea (21.07.2004)

Rezolutia Comisiei pentru drepturile omului ECOSOS �Drepturile omului si bioetica� (25.04.2003)

CONSILIUL EUROPEI:

Declaratia de la Copenhaga privind dezvoltarea sociala (29-30.11.2002)

Conventia privind protectia drepturilor si demnitatii omului in legatura cu  aplicarea  realizarilor din domeniul biologiei si medicinei: Conventia privind drepturile omului si biomedicina (4.04.1997)
...................................................................................................................................................

Pe aceasta pagina http://www.bio.pu.ru/win/lit/bioethic/ sint prezentate materialele care, speram, va vor fi utile.

1. Codul de la Niuremberg

2. Declaratia de la Helsinki

3. Conventia europeana privind drepturile omului si biomedicina

4. Juramintul lui Hipocrate

5. Platon � Apologia lui Socrate

6. Platon � Kriton

7. Platon � Pirus

8. Piter Singer � Omul si animalele sint egali

9. Reglarea etica si expertiza etica a cercetarilor stiintifice

10.  Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului

11. Recomandari internationale (codul etic) privind cercetarile medico-biologice cu utilizarea animalelor