Conferinta generala
Sesiunea a 31-a, a.2001. 31 C
31 C/55
17 octombrie 2001
Limba originalului: franceza
Paragraful 5.11 din ordinea de zi

PROGRAMUL DE BIOETICA: PRIORITATI SI PERSPECTIVE
ADNOTARE

Surse: Secretarul general a venit cu initiativa de a include acest punct in ordinea de zi preventiva a sesiunii a 31-a a Conferintei generale.
Istoria problemei: La sesiunea 162-a Consiliul executiv a analizat documentele 162 EX/13 si Add., care sint aduse la cunostinta Conferintei generale in prezentul document. In decizia sa 162 EX/3.4.1. Consiliul executiv a recomandat Conferintei generale de a adopta o rezulitie care este prezentata in documentul dat.
Obiectivele: In prezentul document este prezentata discutia care a avut loc in cadrul sesiunii a 162-a a Consiliului Executiv privind paragraful 3.4.1. al ordinei de zi (Programul de bioetica: prioritati si perspective)si este inclusa rezolutia pe care Comitetul executiv a recomandat-o Conferintei generale de a o adopta.
Decizia ceruta: paragraful 5.
31 C/55

1. DISCUTIILE DIN CADRUL SESIUNII 162-A A CONSILIULUI EXECUTIV REFERITOR LA „PROGRAMUL DE BIOETICA: PRIORITATI SI PERSPECTIVE”

1.In cadrul discutiilor au luat cuvintul 20 de reprezentanti ai statelor. Toate statele au mentionat importanta si anvergura 
activitatii UNESCO in acest domeniu, salutind, in special, rezultatele realizate de UNESCO pe parcursul unui segment de timp suficient de mic. Conform opiniei lor, Organizatia trebuie si in continuare sa - si mentina rolul de frunte  in domeniul bioeticii pe plan mondial, sa continuie 
sa activeze in calitate de for intelectual 
si sa-si consolideze activitatea sa normativa si instructiva, precum si rolul sau consultativ in raport cu statele-participante. S-a mentionat necesitatea realizarii efective a 
Declaratiei privind genomul omului si drepturile omului, 
precum si evaluarea influentei ei.

2. Ele au exprimat recunostinta Comitetului International de bioetica (C.I.B.) si 
Comitetului interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.) 
pentru calitatea inalta a lucrului efectuat, in special in raport cu aspectele etice ale cercetarilor cu utilizarea celulelor stem embrionale, precum si aspectele, referitor la proprietatea privata si genomul omului, chestiunile solidaritatii si ale colaborarii internationale.

3. Ei au multumit, la fel, si Directorului general pentru initiativele luate, in special, 
pentru crearea comitetului interinstitutional 
privind coordonarea activitatii in domeniul bioeticii a diferitelor organizatii internationale , pentru convocarea consfatuirii mesei rotunde
la nivelul ministrilor stiintei in cadrul sesiunii a 31-a a Conferintei generale si
efectuarea  activitatii preventive, 
referitor la posibilitatea elaborarii actului international privind informatia genetica. Ele au mentionat calitatea inalta a documentelor, perfectate de Secretariat.

4. Referitor la posibilitatea elaborarii actului general privind bioetica, oratorii care au luat cuvintul pe marginea acestei chestiuni, au sistinut initiativa data, exprimand opinia ca
UNESCO dispune de experienta si cunostinte. Cu toate acestea, unii din vorbitori au mentionat dificultatea executarii acestei probleme, luind in considerare anvergura acelui domeniu care va fi  inclus intr-un astfel de act normativ.

II. REZOLUTIA PE CARE CONSILIUL EXECUTIV A RECOMANDAT-O CONFERINTEI GENERALE DE A O  ADOPTA

5. In rezultatul discutiei care a avut loc Consiliul executiv la sesiunea 162-a in decizia 3.4.1. a recomandat Conferintei generale de a adopta urmatoarea rezolutie:
Conferinta generala,
luind in considerare Declaratia generala privind genomul omului si drepturile
omului;
amintind rezolutiile sale 27 C/5.15, 28 C/0.12, 28 C/2.1, 28 C/2.2, 29 C/17, 30 C/23 si 30 C/24
care chemau UNESCO de a dezvolta programul in domeniul bioeticii, bazat pe respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
31 C/55 – page 2
tinind cont de documentele 162 EX/13 si Add., 31 C/12 si 31 C/REP/14,
recunoscind importanta enorma a prevenirii cresterii discrepantei internationale ca rezultat al revolutiei tehnice recente in domeniul genomului omului si confirmind rolul hotaritor al UNESCO in cauza consolidarii solidaritatii globale in  aceste scopuri,
fiind informata  privitor la decizia 3.4.1. a Consiliului executiv, adoptata la sesiunea 162,
1.exprima recunostinta Comitetului international  de bioetica UNESCO pentru calitatea inalta a lucrului efectuat;
2. aproba recomandarile Comitetului interguvernamental de bioetica, adoptate la sesiunea a 2-a (14-16 mai 2001);
3. exprima multumiri Directorului general pentru initiativele dumisale, orientate la  consolidarea actiunii si ameliorarea caracterului  ilustrativ al programului UNESCO in domeniul bioeticii;
4. propune Directorului general sa prezinte Consiliului executiv la sesiunea 166-a un raport privind actiunile intreprinse in scopul evaluarii influentei Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului;
5. solicita Directorului general de a prezenta Consiliului informatia referitor la actiunile  care intentioneaza sa le efectueze privind concluzia consultativa si recomandarile Comitetului international de bioetica si ale Comitetului interguvernamental de bioetica vis-a-vis de posibilitatea elaborarii actului international privind informatia genetica;
6. sustine concluzia consultativa a C.I.B. privitor la posibilitatea brevetarii genomului omului din 14 septembrie 2001 si propune Directorului general sa o expedieze Directorului general al Organizatiei mondial[ de comert (O.M.C.) impreuna cu raportul  C.I.B. privind aceasta chestiune;
7. aproba recomandarea C.I.B. privitor la crearea unui fond international pentru finansarea invatamintului, pregatirea cadrelor, a cercetarilor stiintifice, difuzarea informatiei si transmiterea tehnologiilor in domeniul genomului omului si solicita Directorul general sa preia dirijarea  acestei initiative;
8. solicita, in special, Directorului general de a prezenta o analiza care s-ar fonda pe evaluarea mecanismelor de dezvoltare si consolidare ale solidaritatii si colaborarii internationale in domeniul bioeticii, pentru ca acest fond sa nu dubleze mecanismele de finansare, existente in cadrul sistemului Organizatiilor Natiunilor Unite si sa prezinte aceasta analiza in cadrul sesiunii a 165-a a Consiliului executiv dupa consultatia cu C.I.B.;
31 C/55 – page 3
9. propune in continuare Directorului general de a prezenta Consiliului executiv la sesiunea 164-a un raport privind actiunile pe care le intentioneaza sa le intreprinda in legatura cu rezultatele intilnirii de la masa rotunda a ministrilor din domeniul stiintei, consacrata bioeticii (22-23 octombrie 2001);
10. propune Directorului general sa prezinte Conferintei generale la sesiunea a 32-a cercetarile tehnice si juridice, privitor la elaborarea normelor generale din domeniul bioeticii, tinind cont de consultatiile dumnealui cu organele sistemului Organizatiei Natiunilor Unite si cu alte organizatii, competente in aceasta chestiune;
11. propune, in final, Directorului general de a prezenta la Conferita generala in cadrul sesiunii a 32-a un raport privind realizarea acestei rezolutii.

Organizatia
Natiunilor Unite in problemele invataminului, 
stiintei si culturii
Consiliul executiv
162 EX/13
Paris, 23 august 2001
Limba originalului: franceza
Paragraful 3.4.1. a ordinii de zi preventive

PROGRAMUL DE BIOETICA : PRIORITATI SI PERSPECTIVE
REZUMAT

Prin prezentul raport membrii Comitetului executiv sint informati privitor la rezultatele, obtinute in cadrul Programului de bioetica in perioada 2000-2001, initiativele, intreprinse de Directorul general, prioritatile care urmeaza a le trasa si perspectivele pentru viitor. Ca anexa  la prezentul document va fi inclusa informatia privind bilantul sesiunii a 8-a a C.I.B. (12-14 septembrie 2001). In paragraful 53 este inclus proiectul deciziei Consiliului executiv.
Proiectul deciziei: paragraful 53.

ANEXA I 

31 c/55
Annex I
 (i)
CUPRINSUL
Paragrafele
I. Introducere........................................................................................................................... 1-6
II. Activitatea Comitetului international UNESCO de bioetica (C.I.B.)............................. 7-10
III. Sesiunea a doua a Comitetului interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.)...................11-14
IV. Rezultatele, obtinute in cadrul Programului de bioetica, realizarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului si initiativele Directorului general.............15-34
V. Prioritatile si perspectivele pentru viitor.........................................................................35-52
VI. Incheiere..............................................................................................................................53
Anexe:
1. Recomandarile C.I.B.
2. Remarcele C.I.G.B. pe marginea  referatelor C.I.B.
162 EX/13 

I. INTRODUCERE
1. Articolul 2 al Statutului Comitetului international UNESCO de bioetica (C.I.B.), aprobat la 7 mai 1998 de Consiliul Executiv la sesiunea 154-a, care determina functiile C.I.B., suna astfel:
„(d) in concordanta cu articolul 24 al Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului, numita in continuare „Declaratia”:
(iii) in concordanta cu procedurile statutare,  UNESCO efectueaza recomandari pentru Conferinta generala si isi expune parerea referitor la realizarea in viata a tezelor Declaratiei, precum si depisteaza practici, incompatibile cu demnitatea de om”.
2. In articolul 11 al prezentului Statut care se refera la Comitetul interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.) se mentioneaza ca:
„2. Comitetul interguvernamental analizeaza concluziile consultative si recomandarile C.I.B., inclusiv cele care se refera la implimentarea in viata a hotaririlor Declaratiei generale. Comitetul interguvernamental comunica C.I.B. opiniile sale. El isi expune opiniile sale Directorului general pentru a le transmite in continuare impreuna cu concluziile consultative si recomandarile C.I.B. tarilor participante, Consiliului executiv si Conferintei internationale. El poate sa prezinte orice tip de sugestii privind realizarea concluziilor consultative si a recomandarilor C.I.B.”.
3. Intru realizarea tezelor indicate Directorul general aduce la cunostinta Consiliului executiv prezentul raport in care sint expuse in linii generale rezultatele activitatii UNESCO in cadrul Programului de bioetica, initiativele, intreprinse de dumnealui in scopul consolidarii Programului dat si asigurarii unei coordonari mai efective cu activitatile altor organizatii ale sistemului Organizatiei Natiunilor Unite, rezultatele activitatii C.I.B. si a C.I.G.B., precum si prioritatile si perspectivele acestui program in viitor.
4. Bineinteles, UNESCO a inceput sa se preocupe de problemele  bioeticii inca in anii 70.
In documentul 27 C/45 este prezentata cronologia activitatilor privind bioetica pentru perioada
anilor 1970 –
1992
162 EX/13 – page 2.
Insa doar in a. 1993 Organizatia a elaborat un Program de bioetica, prima etapa a caruia a fost aprobarea unanima prin aclamare de Conferinta generala la sesiunea a 29-a in a.1997 a Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului. In a.1998 Asamblea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a aprobat aceasta Declaratie.
5. Trasaturile marcante ale activitatii in cadrul acesui Program in perioada 1998-2001 sint: cresterea numarului temelor analizate; consolidarea colaborarii cu statele participante atit in planul realizarii Declaratiei generale despre genomul omului si drepturile omului, cit si  al rolului consultativ pe care UNESCO trebuie sa-l realizeze in raport cu tarile membre , in particular, in chestiunile de creare a comitetelot nationale de etica; precum si acordarea unei atentii mai mari invatamintului si difuzarii informatiei. Un eveniment semnificativ al etapei a doua a fost adoptarea Declaratiei privind stiinta si utilizarea cunostintelor din sfera stiintei, precum si Ordinea de zi in domeniul stiintei – Cadrul de actiuni (Conferinta internationala privind problemele stiintei, Budapesta, a. 1999), in care un rol prioritar ii revine aspectului etic al progresului stiintific, precum si crearea C.I.G.B. si adoptarea Principiilor de directiva  in realizarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului (rezolutia 30 C/23).
6. In a.2002 se incepe etapa a treia a Programului UNESCO de bioetica, luind in considerare ca el este unul din cele doua parti ale programului „Etica stiintei si a tehnologiei”, una din cele cinci prioritati principale ale programului UNESCO si este pivotul Strategiei de durata medie pentru aa.2002-2007.

II. ACTIVITATEA COMITETULUI INTERNATIONAL DE BIOETICA (C.I.B.)

7. La inceputul a.2000 Directorul general UNESCO a prelungit pentru jumatate din membrii C.I.B. termenul de imputerniciri pentru inca patru ani. La sesiunea a 7-a (Kito, Ecuador, 7-9 noiembrie a.2000) C.I.B. si-a ales Prezidiul sau in urmatoarea componenta: presedinte, dl Riuiti Ida (Japonia); vice presedinte, dl Hector Gross Espiel (Uruguay), dl Mohammed Hamdan (Iordania), dna Michel Jean (Canada) si domnul Iatsek Zaremba (Polonia); raportor: dna Iolanda Tano Bua (Cote d’ Ivoire).
A. SESIUNEA A SAPTEA  A C.I.B.
8. Sesiunea a saptea a C.I.B. a inclus sedinta mesei rotunde la tema „Invatamintul in domeniul bioeticii”, consultatia cu asociatiile partilor care sint in calitate de obiect de influenta (in corespundere cu articolul 24 al Declaratiei), trei referate privind starea de lucrurui si consfatuirea grupului de discutie privind aspectele economice ale cercetarii genomului omului. Referatele privind starea de lucruri au fost consacrate cercetarilor procesului de imbatrinire, cercetarilor in domeniul neurostiintelor si perspectivelor, legate de cartografierea genomului omului. Doua consfatuiri au fost consacrate analizei proiectului de raport al Grupului de lucru al C.I.B. (Paris, 11-12 aprilie 2000) „Aspectele etice ale cercetarii celulelor embrionale”, precum si a proiectului de referat al grupului de lucru al C.I.B. (Paris, 13-14 aprilie 2000) „Solidaritatea si colaborarea internationala intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare in domeniul genomului omului”. In legatura cu aceasta C.I.B. a salutat importanta prioritara, definita de Directorul general,  a Programului de bioetica  si a exprimat sustinerea sa proiectului „Reteaua de institutii pentru instruire in domeniul eticii medicale (N.I.M.E.T.) (vezi mai jos compartimentul IV.A).
9.Recomandarile, ce se contin in referatele sus mentionate, sint prezentate in Anexa 1.

B. SESIUNEA A OPTA A C.I.B.

10. Sesiunea a opta va avea loc la Paris in perioada 12-14 septembrie 2001. Luind in considerare referatele care vor fi prezentate la aceasta sesiune, doua Grupuri de lucru al C.I.B. si-au petrecut sedintele la Sediul central, respectiv la 12-14 iunie si 14-15 iunie 2001. Primului grup  i s-a cerut a formula propuneri referitor la monitorizarea realizarii in viata a rezultatelor Simpozionului international la tema „Etica, proprietatea intelectuala si genomica”, al doilea grup va prezenta un raport despre problemele, legate de colectarea, depozitarea si utilizarea informatiei genetice, despre principiile definitorii referitor la normele, necesare de a le adopta in aceste domenii si formele  aplicarii lor. In scopul contributiei in activitatea C.I.B. privind informatia genetica, la lucrarile sesiunii a opta vor fi audiate comunicari ale mandatarilor nationali, responsabili pentru protectia informatiei personale. La sesiune vor fi prezentate  doua referate  privind starea de lucruri:” Cercetarile creierului: obtinerea imaginii creierului, transplantii si implantii” si „Cercetarile in domeniul proteomicii”. La fel va avea loc sedinta mesei rotunde la tema „Invatamintul in domeniul bioeticii si tineretul”, la care vor participa specialisti tineri din diferite regiuni ale lumii cu scopul schimbului de opinii in problemele bioeticii.

III. SESIUNEA A DOUA A COMITETULUI INTERGUVERNAMENTAL DE BIOETICA (C.I.G.B.)

11. Sesiunea a doua a Comitetului interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.) a avut loc in sediul central in perioada 14-16 mai 2001, la care au participat 120 de persoane din 65 de tari, inclusiv au fost reprezentate 31 de tari – membre ai C.I.G.B., observatori de la organizatiile internationale nonguvernamentale, de la organele de presa, precum si presedintele, trei vice presedinti si doi membri ai C.I.B.  C.I.G.B. a ales prezidiul in urmatoarea componenta: presedintele – Marocco, vice presedintii: Benin, Chile si Ungaria; referent – Canada.
12. C.I.G.B. a luat in considerare multiplele initiative, infaptuite de statele-membre: au fost adoptate sau se elaboreaza legislatiile si actele normative in domeniile, incluse in Declaratie;  au fost adoptate sau se preconizeaza de a  adopta principiile directorii, aplicabile la cercetari; sint prevazute sanctiuni procesuale  pentru incercarile de a clona omul sau in cazurile, cind exista marturii ale uneia din formele de descriminare pa baza caracteristicilor genetice.
13. Observatiile C.I.G.B. privind referatele mentionate ale C.I.B. sint prezentate la Anexa 2.
RECOMANDARILE C.I.G.B
14. Dupa incheierea lucrarilor Comitetul interguvernamental de bioetica la  sesiunea a doua a adoptat urmatoarele recomandari:
„1. exprima multumiri Comitetului international de bioetica (C.I.B.) si Secretariatului pentru calitatea referatelor si a  actelor prezentate;
2. din nou confirma ca clonarea in scopul reproducerii omului prezinta o practica care contravine demnitatii umane, conform articolului 11 al Declaratiei generale privind omul si drepturile omului si cheama statele – participante sa ia masurile necesare, inclusiv cele cu caracter legislativ si normativ, pentru interzicerea in practica a clonarii in scopul reproducerii omului.
 In documentul 31 C/REP/14 care este prezentat Conferintei internationale este inclusa informatia privind rezultatele lucrarilor sesiunii a doua a C.I.G.B. Puteti face cunostinta cu referatul sesiunii a doua  in limba engleza si franceza pe situl in Internet la adresa: www: unesco:org/etics. De asemenea el este publicat in acte si se afla la Sectia de stiinte umanistice, filosofie si  etica a stiintei si  tehnologie.
162 EX/13 – page 4;
3. solicita Secretariatul sa reinnoiasca informatia cu privire la actiunile, efectuate de statele participante cu scopul realizarii Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului;
4. in scopul de a sprijini Secretariatul in desfasurarea acestei activitati, solicita statele membre care inca nu au efectuat acest lucru,  sa prezinte la Secretariat orice informatie necesara, referitor la initiativele, intreprinse la nivel national in domeniile, incluse de Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului;
5. cheama C.I.B. sa organizeze seminare instructiv-practice internationale si/sau regionale cu privire la elaborarea legislatiei tipice de cadru sau a actelor normative in domeniul bioeticii in concordanta cu „Principiile realizarii Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului”, pe care Conferinta generala UNESCO le-a adoptat la sesiunea 30-a (paragraful 3.6.1.);
6. propune C.I.B. pentru elaborarea programei sale detaliate privind o perioada de doi ani sa prevada la propria alegere analiza urmatoarelor teme:
(i) diagnostica genetica inainte de implantare;
(ii) interventia la nivel de celule embrionale;
7. recunoscind rolul lui important in analiza programului de lucru, C.I.B. solicita ca programul de lucru al C.I.B., precum si referatele cu privire la consfatuirile C.I.B., sa fie pregatite inainte de inceputul sesiunilor C.I.G.B. si la fel solicita ca termenii efectuarii sesiunilor C.I.G.B. sa fie determinati astfel, ca Directorului general sa i se ofere posibilitatea de a tine cont de concluziile C.I.G.B, care sint prezente in sugestiile inaintate Consiliului executiv si Conferintei generale;
8. cu satisfactie mentioneaza participarea unor membri ai C.I.B. la sesiunile C.I.G.B., in special  Presedintelui C.I.B., si propune Directorului general de a studia  ciile ti mijloacele care ar putea contribui la dialogul care a demarat intre C.I.B. si C.I.G.B., de exemplu, pe calea organizarii consfatuirilor  comune ale prezidiilor ambelor comitete;
9. considera oportun de a publica rezumatele observatiilor la referatele C.I.B. concomitetnt cu aceste referate, in special pe veb-situl UNESCO;
*referitor la raportul C.I.B. privind confidentialitatea si informatia genetica
10. propune ca la analiza intregului complex de chestiuni, privind informatia genetica, C.I.B. sa determine mai clar deosebirile intre diferite tipuri de informatii si mai profund sa analizeze problema referitor la transmiterea informatiei genetice tertei parti, precum si in acele cazuri cind este vorba despre copii;
162 EX/13 – page 5;
*in concordanta cu concluziile care se contin in referatul C.I.B. despre utilizarea celulelor stem embrionale pentru cercetarile terapeutuce,
11. cheama statele membre in baza tezelor corespunzatoare din Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului, de a organiza o discutie referitor la chestiunile etice, legate de utilizarea celulelor stem embrionale pentru cercetari terapeutice, asigurind participarea la aceasta discutie a tuturor partilor interesate, in scopul adoptarii actelor normative si legislative, de exemplu, privind chestiunea importului si exportului celulelor embrionale din tarile sau in tarile, unde cercetarile embrionului sint interzise;
12. cheama , de asemenea, C.I.B. de a continua analiza acestei chestiuni in perspectiva aparitiei in viitor a unor noi tehnologii, in particular privind celulele stem ale oamenilor maturi;
*referitor la raportul C.I.B. privind solidaritatea si colaborarea internationala intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare in domeniul genomului omului,
13. recunoaste eforturile intreprinse si dificultatile cu care s-au ciocnit unele tari in curs de dezvoltare in realizarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului;
14. recunoaste necesitatea dezvoltarii solidaritatii si colaborarii internationale in acest domeniu si considera ca trebuie de  concentrat eforturile la nivel national, regional si international pentru realizarea obiectivelor, determinate de C.I.B. in recomandarile ce se contin in raporul sau;
15. propune Secretariatuluiu de a efectua o cercetare, tinind cont de situatia de lucruri, in scopul determinarii mecanismelor de dezvoltare si consolidare a solidaritatii si a colaborarii internationale in acest domeniu atit la nivel bilateral, cit si la cel multilateral in cadrul sistemului Organizatiei Natiunilor Unite si in afara ei;
* referutor la Simpozionul international de bioetica si drepturile copilului, organizat in colaborare cu Asociatia mondiala a prietenilor copilariei (A.M.A.D.E.) si UNESCO (Monaco, 28-30 aprilie 2000), 
16. ia in considerare concluziile lui cu titlul „Declaratia de la Monaco: analiza problemelor de bioetica si drepturile copilului”;
*in concordanta cu proiectul recomandarii, prezentate de Franta,
 17. luind cunostinta de initiativa Directorului general privind crearea comitetului interinstitutional, caruia i se va incredinta perfectionarea coordonarii actiunilor in domeniul bioeticii, realizate de diferite organizatii internationale, si analiza problemelor de bioetica, care trebuie sa constituie obiectul unei colaborari mai ample, sustine aceasta initiativa si roaga cit de repede posibil de a lua masuri cu scopul concretizarii ei”;
162 EX/13 – page 6.

IV. REZULTATELE OBTINUTE IN CADRUL PROGRAMULUI DE BIOETICA, REALIZAREA DECLARATIEI GENERALE PRIVIND GENOMUL OMULUI SI DREPTURILE OMULUI SI INITIATIVELE DIRECTORULUI GENERAL

A. PROGRAMUL DE BIOETICA SI REALIZAREA DECLARATIEI GENERALE PRIVIND GENOMUL OMULUI SI DREPTURILE OMULUI
Forul intelectual
15. Intru realizarea rezolutiei 30 C/24 Asociatia mondiala a prietenilor copilariei (AMADE) si UNESCO au organizat un seminar international la tema”Bioetica si drepturile copilului” (Monaco, 28-30 aprilie 2000), unde au participat Excelenta Sa princesa de Hannover, presedintele A.M.A.D.E., dna Iaroslava Mozerova, presedintele Conferintei generale si Excelenta Sa printul mostenitor de Monaco Albert, presedinte de onoare a A.M.A.D.E.. Participantii au aprobat documentul, intitulat „Declaratia de la Monaco: analiza problemelor de bioetica si a drepturilor  copilului” (vezi mai sus: Compartimentul III);
16. La initiativa Directorului general  Seminarul international la tema „Etica, proprietatea intelectuala si genomica” a avut loc la Paris la 30 ianuarie – 1 februarie 2001. La lucrarile seminarului dat au participat nu doar savanti, juristi, filosofi, sociologi si reprezentantii organizatiilor care se preocupa de aceste chestiuni in multe tari, in special  birourile de brevetare, precum si  pentru prima data reprezentantii organizatiilor internationale neguvernamentale (in particular F.A.O., O,E,S,R,, A.M.C.,O.M.C., O.M.O.S si Uniunea europeana), precum si reprezentantii sectorului industrial. In ceea ce priveste monitorizarea realizarii totalurilor acestui seminar, C.I.B. elaboreaza un raport care va fi examinat in decembrie 2001 (vezi mai sus: Compartimentul II).
17. UNESCO a amplificat la fel colaborarea sa cu organizatiile stiintifice: Congresul al 10-lea International privind genetica omului (Viena, Austria, mai 2001) si”Sanatate pentru toti in toata lumea: progresul medicinii si calitatea vietii in secolul XXI” (Paris, iunie 2001). In afara de aceasta, UNESCO a contribuit la evidenta aspectelor internationale in discutarea problemelor de etica la seminarele internationale si regionale privind bioetica (Paris, Barcelona, Mexico, Pamplona, Washington).
In concodanta cu rezolutia 30 C/24 a sesiunii a 31-a a Conferintei generale va fi prezentat un document privind realizarea ei (documentul 32 C/12). Textul Declaratiei de la Monaco: analiza problemelor de bioetica si a drepturilor copilului in limbile engleza si franceza este plasat pe situl Internetului la adresa www.unesco.org/ethics.  Mai mult ca atit, materialele de la acest seminar (in limbile engleza si franceza) au fost pe larg difuzate si se afla la Sectia de stiinte umanistice, filosofie si etica a stiintei  si a tehnologiei.
Referatul  de la acest seminar in limbile engleza si franceza se afla pe situl Internetului la adresa www. unesco. org/etics.  Raportul de la consfatuire in limbile engleza si franceza se afla la Sectia de stiinte umanistice, filosofie si etica a stiintei si tehnologiei. In timpul cel mai apropiat vor fi publicate materialele de la acest seminar.
162 EX/13 – page 7
Activitatea normativa.
18. Au fost difuzate o jumatate de milion de exemplare ale Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului in 20 de limbi.
19. Documentul, elaborat de Secretariat in colaborare cu membrii C.I.B. si cu participarea comisiilor nationale pentru UNESCO, intitulat „Transferarea in dreptul intern a principiilor, formulate in Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului: revista evenimentelor internationale”, serveste pentru statele-membre in calitate de procedeu de lucru care permite  de a capata o imagine generala despre legislatiile care reflecta ilustrativ principiile, formulate in Declaratie, precum si initiativele din ultima perioada de timp, intreprinse de statele-membre in scopul realizarii Declaratiei.
Serviciile de consulting si consolidarea potentialelor nationale si regionale.
20. Intru realizarea rezolutiilor respective ale Confreintei generale (rezolutiile 28 C/2.1. si 2.2.) si in concordanta cu articolul 16 al Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului, UNESCO ofera sustinere organelor competente ale statelor-membre care au exprimat dorinta de a crea comitete nationale pentru etica. Asa, de exemplu, Organizatia a contribuit, in colaborare cu comisiile nationale pentru UNESCO, crearea comitetelor de consulting pentru etica in Africa de Sud, Algeria, Cote-d’Ivoire, Jamaica, Maroc, Nepal si Senegal.
21. Organizind actiuni de pregatire pentru cadrele de conducere din sectoarele de stat si particulare, Organizatia a urmarit ca in programe sa fie incluse chestiunile de etica legate de biotehnologii (Buenos Aires, Havana, Luxor, Paris).
Invatamintul in domeniul bioeticii.
22. Initiativele, intreprinse de citeva state-membre, marturisesc despre disponobilitatea de a  dezvolta invatamintul si pregatirea in domeniul bioeticii. In legatura cu aceasta, Directorul general si C.I.B. au luat masuri in scopul de a impulsiona invatamintul in domeniul bioeticii. UNESCO si-a adus contributia in determinarea cadrului conceptual, a continutului si metodelor invatamintului in domeniul bioeticii atit la nivelul invitimantului superior, cit si al celui mediu (Franta, Slovenia, Liban, Danemarca).
23. UNESCO a contribuit de asemenea la crearea unei retele de institutii privind pregatirea in domeniul eticii medicale (N.I.M.E.T.) la initiativa Universitatii din Haifa (Israel) in colaborare cu Organizatia mondiala a ocrotirii sanatatii (O.M.O.S.), Consiliul organizatiilor stiintifico-medicale internationale (C.O.S.M.I.), Asociatia modiala a dreptului medical (A.M.D.M), Asociatia medicala  mondiala (A.M.M.), Asociatia mondiala de psihiatrie (A.M.P.) si Federatia mondiala a invatamintului medical (F.M.I.M.), care  uneste mai bine de 40 de universitati din 20 de tari ale lumii. Initiativa data a fast sprijinita de C.I.B. (vezi mai sus: Compartimentul al II-lea).
24. In cadrul acordarii de ajutor in vederea familiarizarii diplomatilor cu domeniul bioeticii, UNESCO a colaborat cu universitatile din Complutens (Madrid, Spania), Luben (Belgia), Neimegen (Olanda) si Padova (Italia) cu scopul crearii unui program european  de magistru in domeniul bioeticii, care si-a inceput existenta in martie a.2000.
Exista in limbile franceza si engleza la Sectia de stiinte umanistice, de filosofie si etica a stiintei si tehnlogiei (documentul SHS-201/01/4 din 14 martie a.2001).
162 EX/13 – page 8.
Informatia si ridicarea nivelului de informare: strategia de comunicare.
25. Strategia comunicarii presupune realizarea activitatii pe anumite directii. Toate documentele perfectate au fost plasate pe situl din Internet la adresa: www.unesco.org/ethics, precum si difuzate in forma tiparita. Au fost create legaturi cu alte veb-situri ale institutiilor-filiale ale Organizatiei Natiunilor Unite si ale altor oprganizatii internationale.
26. In perioada analizata in diferite tari ale lumii au fost publicate mai bine de 80 de articole, iar mijloacele de difuzare radio si de televiziune in diferite regiuni ale lumii au transmist mai bine de 40 de interviuri, consacrate Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului sau consacrate Programului UNESCO de bioetica, cu alte civinte pentru fiecare saptamina revin citeva articole. 
27. In final, Asociatia internationala de bioetica (A.I.B.) a adoptat o hotarire privind conferirea UNESCO a distinctiei sale pentru anul 2002 „in semn de recunoastere a activitatii sale permanente si  intru totul  laudabila in domeniul bioeticii si pentru elaborarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului, care a devenit un punct de orientare fundamental”.

B. INITIATIVELE DIRECTORULUI GENERAL

28. Directorul general a intreprins cinci initiative care au o importanta deosebita in domeniul bioeticii.
Prioritatea principala a Sectorului de stiinte sociale si umanistice
29. Directorul general, cu acordul Consiliului executiv, la sesiunea 160-a a determinat etica stiintei si a tehnologiei,  un aspect din cele doua ale carei este bioetica, in calitate de a fi una din cele cicnci prioritati ale programului si bugetului Organizatiei.
Utilizarea mutuala a cunostintelor, capatate in rezultatul cercetarii in domeniul genomicii
30. Directorul general a venit cu initiativa adresarii in scris catre sefii de state si guverne, care in mod activ au sustinut principiul accesului liber la cunostintele, capatate ca rezultat al realizarii proiectului „Genomul omului”. Dumnealui a trimis scrisori dlui Bill Clinton, la acel moment presedinte al S.U.A., dlui Toni Blair, prim ministru al Regatului Unit, dlui Jacques Chirac, presedintele Republicii Franceze si dlui Iosiro Mori, prim ministrul Japoniei, in care s-a adresat cu  chemarea de a  adopta la consfatuirea”Grupul celor opt” la nivel inalt la Okinawa Declaratia care din nou  confirma principiul, in concordanta cu care informatia privind consecutivitatea bazelor in A.D.N.-ul omului trebuie sa fie transmise la dispozitia comunatatii stiintifice mondiale pentru binele intregii omeniri. In Comunicatul final al consfatuirii „Grupului celor opt” la Okinawa (Japonia) care a avut loc in iulie a.2000 se spune ca participantii la consfatuire cheama la publicarea in continuare si rapida a intregii informatii fundamentale privind structura A.D.N.-ului uman. 
Asamblea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la Summitul mileniului in Declaratia, adoptata in septembrie a.2000, a confirmat necesitatea asigurarii accesului liber la informatia privind genomul omului. In legatura cu aceasta Directorul general a convocat in ianuarie a.2001 Seminarul international la tema „Etica, proprietatea intelectuala si genomica”.
162 EX/13 – page9
Elaborarea actului international privind informatia genetica
31. Dezvoltarea rapida a geneticii a dus, in particular, la crearea de banci cu informatie genetica, numarul carora se mareste permanent, precum si la  marirea gradului de utilizare a acestei informatii nu pentru scopuri medicale – dubioase din punct de vedere al eticii. In legatura cu aceasta directorul apropus in aa.2002-2003 sa treaca la elaborarea actului international privind informatia genetica (vezi mai jos: compartimentul V.B).
Colaborarea cu organele si institutiile specializate ale sistemului Organizatiei Natiunilor Unite si cu alte organizatii interguvernamentale
32. Directorul general a propus Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite de a crea un comitet interinstitutional care ar asigura coordonarea eficienta a actiunilor, realizate de diferite organizatii in domeniul bioeticii si sa studieze problemele care solicita extinderea colaborarii (vezi mai jos: compartimentul V.C). Sesiunea a doua a C.I.G.B. a sustinut aceasta initiativa (vezi mai sus: compartimentul III).
Intrunirea la masa rotunda a ministrilor stiintei, consacrata bioeticii
33.Luind in considerare importanta crescinda a bioeticii, Directorul general a adoptat hotarirea de a efectua pe 22-23 octombrie a.2001 o  consfatuire la masa rotunda a ministrilor stiintei la tema „Bioetica: apel international”. Mai sint propuse patru teme care vor fi analizate la aceasta intrunire:
(a) Conceptiile si principiile fundamentale (de exemplu, demnitatea umana si drepturile omului;
informarea persoanelo interesate; acordul benevol pe baza de informatie deplina; independenta persoanei; libertatea cercetarii; viata personala si protectia informatiei genetice;
(b) Problemele contemporane ale bioeticii (de exemplu, cercetarea celulelor embrionale; diagnostica inainte de implantare; organe si tesuturi de donor; participarea la tratamente experimentale care aduc sau nu  un folos terapeutic; efectuarea testarii genetice in scopuri nemedicinale; interventia in celulele embrionale; consultarea genetica; cercetarea creierului; organisme modificate genetic, siguranta alimentelor si siguranta ecologica; tipurile de tratament paliative si ingrijirea pina la sfarsitul vietii);
(c) Ridicarea nivelului informativ, informatia, invatamintul si discutarea publica (de exemplu, experienta diferitelor tari privind informarea publicului larg prin mijloacele de informare in masa; necesitatea efectuarii discutarii publice a problemelor bioeticii cu scopul  de asigurare a participarii tuturor cetatenilor; activitatea comitetelor nationale de cunsulting de etica in aceasta directie, succesele si problemele lor; conferintele de coordonare);
162 EX/13 – page 10
(d) Normele si sistemele institutionale si de reglementare : de ce este nevoie de un act general de bioetica? Cu adevarat, posibilitatea de a uni eforturile si chiar luarea de obligatiuni la nivel international, ceea ce se simte tot mai stringent,  s-ar putea perfecta in forma de un act general care ar ingloba toate problemele, legate de bioetica, si aceasta problema  merita o analiza.
34. Pe baza totalurilor intrunirii la masa rotunda Directorul general va inainta propuneri Consiliului executiv  privind  unele actiuni respective pentru a fi implementate in viata.

V. PRIORITATI SI PERSPECTIVE PENTRU VIITOR
A. EVALUAREA REALIZARII DECLARATIEI GENERALE PRIVIND GENOMUL OMULUI SI DREPTURILE OMUL

35. In Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului (1997) sint proclamate principiile fundamentale, in primul rind 
demnitatea umana si drepturile personalitatii umane, 
care trebuie sa fie aparate atit la efectuarea activitatii stiintifice   de cercetare in domeniul geneticii si biologiei, cit  si la utilizarea rezultatelor ei. Recunoscind importanta acestor principii, necesitatea de asigurare a realizarii lor si, in aceste scopuri, posibilitatile  de concretizarea a formelor utilizarii lor, Conferinta generala  a aprobat la urmatoarea sa  sesiune (a.1999)
„Principiile
Fundamentale ale realizarii Declaratie generale privind genomul si drepturile omului”
(rezolutia 30 C/23).
36. In aceste Principii directorii sint incorporate indicatii concrete privind actiunile care ar putea permite de a asigura propagarea si realizarea principiilor proclamate, formele de activitate (traducere, publicari, programe de instruire in domeniul bioeticii, discutii publice  etc.), precum si structurile, instantele si sferele.
37. Evaluarea realizarii Declaratiei, stipulata in partea a 5-a a Principiilor directoare,va deveni una din sarcinile prioritare 
pentru perioada  a.a.2002-2003. Cu adevarat, peste cinci ani dupa adoptarea ei este extrem de necesar de a  efectua  evaluarea 
influentei Declaratiei 
in statele-membre atit asupra cercurilor stiintifice, cit si asupra societatii civile si instantelor care adopta decizii, precum si a efectua o evaluare  a rezultatelor  implimentarii Principiilor directoare si a determina actiunile posibile din viitor care rezulta din Declaratie.

B. POSIBILITATEA ELABORARII  ACTULUI INTERNATIONAL PRIVIND INFORMATIA GENETICA
38. In Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului deja se contin o serie de teze care se refera la principiile care trebuie  respectate peferitor la informatia genetica, de exemplu, paragraful (c) al articolului 5, in care se vorbeste despre dreptul fiecarui om de a  decide de a fi sau nu informat privitor la rezultatele analizei genetice si urmarile ei, articolul 6 in care se vorbeste clar ca nimeni nu poate sa fie supus discriminarii in conformitate cu
indicii
caracteristicilor genetice sau articolul 7 care stipuleaza necesitatea pastrarii in concordonanta cu legea  caracterul confidential al informatiei genetice, 
care
se refera la om, a carui identitate poate fi determinata si care este pastrata sau este supusa  analizei in scopuri stiintifice sau in alte scopuri.
162 EX/13 – page 11.
39. Acest act, din timpul elaborarii lui in 1997, serveste ca baza  pe parcursul discutiei care devine tot mai complexa si mai vie, legata de  „revolutia genetica” si aspectele ei etice. Insa progresul permanent 
din domeniul cercetarilor genetice deschide posibilitati inimaginabile ale implimentarii si ridica noi probleme etice. 
Putem, in calitate de exemplu, sa ne referim la atmosfera de nesiguranta si neclaritate in jurul problemei privind crearea si dirijarea bancilor cu informatie genetica, numarul carora creste si care contin colectii importante, problemele care apar in legatura cu respectarea 
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, 
cu utilizarea de facto a acestei informatii, precum si in legatura cu faptul ca acesta informatie este utilizata tot mai des nu in scopuri medicale etc.
40. Comitetul international UNESCO de bioetica (C.I.B.) din clipa crearii sale s-a preocupat de problema 
caracterului confidential al informatiei genetice. Deja atunci el constientiza  pericolul etic, legat, in particular, de utilizarea rezultatelor testelor genetice. In a.a. 1994 si 1995 in cadrul lucrarilor Comitetului au fost elaborate trei raporturi la acesta problema: „Skrinning-ul   si testele genetice”7, „Consulting-ul genetic”8 si „Bioetica si cercetarile in domeniul geneticii omului”9.
In afara
de aceasta , UNESCO a insarcinat in a.1996 un membru al C.I.B. de a efectua o cercetare in scopul de a clarifica aceasta chestiune 10. Grupul de lucru al C.I.B. a studiat mai apoi aceste aspecte ce se refera 
la confidentialitate. Raportul „Confidentialitatea si informatia genetica”, acceptat de  C.I.B., este publicat 
in documentele sesiunii a sasea a C.I.B. (a.1999), a fost definitivat in iunie a.2000 si este prezentat in limbile engleza si franceza pe situl Internetului la adresa : www.unesco.org/ibc.
41. C.I.G.B. la sesiunea a doua (mai a.2001) a propus, luind in considerare concluziile raportului dat,  „ca la  analiza intregului complex de probleme, referitor la informatia genetica, C.I.B. a determina mai clar diferentele dintre diferite tipuri de informatie si mai profund a cerceta chestiunea privind comunicarea informatiei unei terte parti, precum si in acele cazuri, cind este vorba de copii”.
42. Actualitatea si importanta acestor probleme este  evidenta, inclusiv pentru organismele sistemului Organizasiei Natiunilor Unite. Astfel, de exemplu, Consiliul Economic 
si 
Social al Organizatiei Natiunilor Unite a analizat la sesiunea de baza
in a.2001 chestiunea privind descriminarea si confidentialitatea 
informatiei genetice. UNESCO a prezentat la acesta sesiune un document, intitulat „Discriminarea si informatia genetica: activitatea UNESCO”11.
7 vezi: Actele sesiunii a doua a C.I.B., vol. I (a.1994).
8 vezi: Actele sesiunii a treia a C.I.B., vol. I (a.1995).
9 vezi: Actele sesiunii a treia a C.I.B., vol. I (a.1995).
10. „Viata privata, confidentialitatea si informatia genetica”. Cercetare, efectuata pentru UNESCO de Barta Maria Knopens, presedintele Comitetului de etica al Asociatiei  O.G.C., septembrie 1996.Aceasta cercetare este transmisa membrilor Grupului de lucru al C.I.B.
11. Prezentul document din 12 iulie 2001 exista in limbile franceza si engleza la Sectia de stiinte umanistice, filosofie si etica a stiintei si tehnologiei.
162 EX/13 – page 12.

43. Astfel, Directorul general a recunocut  ca pentru ca UNESCO sa poata sa continue acordarea de sprijin la nivel mondial analizei problemelor de 
etica
care trebuie sa fie coordonata cu progresul din domeniul stiintelor biomedicale, problema privind informatia genetica  trebuie sa devina obiectul unui act international
care
va fi elaborat de UNESCO. Conducindu-se de aceste percepte, grupul de lucru al C.I.B. si-a tinut lucrarile la 14 si 15 iunie a.2001 la Sediul central.
In raportul sau care va fi prezentat de C.I.B. la sesiunea a 8-a (12-14 septembrie a.2001), grupul de lucru  va incerca, in special, sa determine problemele, legate de detectarea, prelucrarea si pastrarea informatiei genetice, precum si obiectivele, pentru care este colectata aceasta informatie,
sa analizeze principiile care trebuie respectate la realizarea acestor diverse operatii si sa stabileasca diversele forme de aplicare a acestor principii.
44. La aceeasi sesiune  C.I.B.  trebuie sa aprobe programul sau de lucru pentru aa.2002 – 2003, incluzind acele chestiuni care le-a prezentat Directorul general, luind in considerare doua teme, propuse de C.I.G.B., si anume: 
diagnosticul genetic inainte de implantare si interventia in celulele embrionale (vezi mai sus: compartimentul IV) 12.
In sfirsit, el urmeaza sa determine prioritatea diverselor teme, pe care el le-a prevazut, in special, utilizarea bancilor de material biologic.

Documente internationale din domeniul bioeticii (rus)
Pe situl

Biroul UNESCO la Moscova

Documente internationale din domeniul bioeticii

Declaratia internationala despre informatia genetica a omului (17.10.2003)

Raportul C.I.B.  despre perspectivele elaborarii Documentului universal normativ privind bioetica (13.16.2003. Engl.)

Programul UNESCO pentru bioetica: prioritati si perspective (17.10.2001)

Rezolutia UNESCO: Bioetica si drepturile copilului. Declaratia de la Monaco (18.07.2001)

Realizarea  Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului (17.11.1999)

Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului (11.11.1997)
 

Alte documente:

Strategia UNESCO privind dezvoltarea „instruirii preventive” din domeniul SIDA (Engleza)

Proiectul strategiei UNESCO privind drepturile omului (22.09.2003)

Proiectul strategiei complexe UNESCO in domeniul luptei contra rasismului si a discriminarii (1.09.2003)

Declaratia generala UNESCO privind diversificarea culturala (2.11.2001)

Declaratia  privind principiile tolerantei (16.11.1995)

Declaratia privind principiile de baza referitor la contributia mijloacelor de informare in masa in consolidarea pacii si a intelegerii reciproce internationale, in dezvoltarea drepturilor omului si in lupta contra rasismului si a apartheidului, si a instigarii la razboi (28.11.1978)

Declaratia privind rasele si prejudiciile de rasa (27.11.1978)
 

.........................................................................................................................................................
Asamblea Generala ONU

Din domeniul bioeticii:

Obiectivele dezvoltarii ONU, trasate in Declaratia mileniului

Declaratia ONU privind clonarea omului (8.03.2005)

Principiile eticii medicale privind rolul lucratorilor din domeniul ocrotirii sanatatii, in special al medicilor, in protectia detinutilor sau persoanelor arestate contra torturilor sau altor tipuri de tratament si  sanctiuni inumane sau  umilitoare pentru  demnitatea omului (18.12.1982)

Declaratia privind utilizarea progresului  tehnico-stiintific in interesul pacii si pentru binele omenirii (10.11.1975).

ECOSOS:

Rezolutia ECOSOS: Confidentialitatea genetica si nediscriminarea (21.07.2004)

Rezolutia Comisiei pentru drepturile omului ECOSOS „Drepturile omului si bioetica” (25.04.2003)

CONSILIUL EUROPEI:

Declaratia de la Copenhaga privind dezvoltarea sociala (29-30.11.2002)

Conventia privind protectia drepturilor si demnitatii omului in legatura cu  aplicarea  realizarilor din domeniul biologiei si medicinei: Conventia privind drepturile omului si biomedicina (4.04.1997)
...................................................................................................................................................

Pe aceasta pagina http://www.bio.pu.ru/win/lit/bioethic/ sint prezentate materialele care, speram, va vor fi utile.

1. Codul de la Niuremberg

2. Declaratia de la Helsinki

3. Conventia europeana privind drepturile omului si biomedicina

4. Juramintul lui Hipocrate

5. Platon – Apologia lui Socrate

6. Platon – Kriton

7. Platon – Pirus

8. Piter Singer – Omul si animalele sint egali

9. Reglarea etica si expertiza etica a cercetarilor stiintifice

10.  Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului

11. Recomandari internationale (codul etic) privind cercetarile medico-biologice cu utilizarea animalelor