6. Realizarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului

( Rezolutia este adoptata pe baza raportului Comisiei a III-a la sedinta a  25-a plenara din 16 noiembrie a.1999)

Conferinta generala,
amintind despre Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului, 
tinind cont de rezolutia sa 29 C/17 �Realizarea Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului�, mentionind rezolutia 1999/63 �Drepturile omului si bioetica�,  adoptata de Comisia Organizatiei  Natiunilor Unite privind drepturile omului  la sesiunea a 55-a, remarcind de asemenea raportul Directorului general privind realizarea Declaratiei (30 C/26 si Add.), 

1. aproba �Principiile directorii ale realizarii Declaratiei privind genomul omului si drepturile omului�  ce se contin in Anexa la prezenta rezolutie;

2. propune Directorului general a inainta principiile directorii  pentru discutie Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite in legatura cu sesiunea a 54-a a Asambleei Organizatiei Natiunilor Unite si cu activitatea organelor ei respective, in special  a Comisiei Organizatiilor Natiunilor Unite privind drepturile omului;

3. propune in continuare Directorului general de a inainta principiile directorii date institutiilor specializate ale sistemului Organizatiei Natiunilor Unite si altor organizatii internationale guvernamentale si nonguvernamentale respective si sa asigure o cit mai vasta difuzare a lor;

4. solicita statele-membre, organizatiile internationale guvernamentale si nonguvernamentale, precum si pe toti partenerii respectivi de a adopta toate masurile corespunzatoare in vederea asigurarii aplicarii principiilor directorii date.

Anexa:  Principiile  directorii ale  realizarii Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului

1. Obiectivele principiilor directorii
In declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului sint consfintite principiile fundamentale ale activitatii stiintifice de cercetare in domeniul geneticii si al biologiei, si ale utilizarii rezultatelor ei. Pentru a garanta respectarea principiilor date Declaratia recomanda a asigura familiarizarea cu ele, difuzarea lor si materializarea lor in actiuni concrete, in special de ordin legislativ sau normative. In Declaratie, de asemenea, sint determinate activititile  pe care statele-membre urmeaza sa le adopte in scopul realizarii ei.
Necesitatea stringenta de a realize Declaratia este conditionata de accelerarea progresului  in domeniul geneticii si biologiei, ceea ce acorda o sansa omenirii, pe de o parte, si pune probleme etice, pe de alta parte.
Scopul acestor principii directorii consta in faptul  de a determina nu doar sarcinile care apar in fata diferitilor parteneri in cauza realizarii Declaratiei, dar si formele de activitate, orientate spre solutionarea acestor sarcini.

2. Sarcinile

2.1.Difuzarea principiilor, prezentate in Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului, are o importanta prioritara si prezinta in sine o conditie necesara pentru utilizarea lor eficienta. De aceea difuzarea acestor principii trebuie sa fie efectuata pe scara cit mai larga, mai ales in cercurile stiintifice si intelectuale, in rindul specialistilor din domeniul invatamintului si al pregatirii cadrelor, mai intii de toate la universitati, precum si in organele responsabile pentru adoptarea de solutii, asa cum sint parlamentele.
2.2. Atitudinea constiincioasa fata de principiile ce se contin in Declaratie, familiarizarea cu ele in procesul invatamintului si insusirea lor au o importanta deosebit de mare pentru intelegerea problemelor etice de genetica si biologie de catre fiecare membru al societatii.
2.3. La nivel international si regional trebuie sa se organizeze schimburi privind rezultatele cercetarilor si ale activitatii analitice  cu privire la problemele de bioetica si programe informative la aceasta tema, in special in scopul depistarii de actiuni, incompatibile cu demnitatea umana.
2.4. Este oportun de a stabili relatii mutuale dinamice dintre diferiti parteneri in scopul  de a contribui la dialogul dintre reprezentantii industriei, membrii societatii civile, grupurile vulnerabile, savantii si persoanele politice.
2.5. Este necesar de asigura libertatea cercetarilor stiintifice in domeniul geneticii si biologiei, precum si a incuraja si a extinde colaborarea stiintifica si culturala, in special dintre tarile Nordului si Sudului.
2.6. Este necesara pregatirea de modele ale actelor legislative si normative care  vor realiza principiile ce se contin in Declaratie, pentru ca ele sa servesca pentru state in calitate de sursa de inspiratie.
2.7. Deoarece o parte considerabila a problemelor, incorporate in Declaratie, se afla la  interferenta sferelor de competenta ale diverselor organizatii, este necesara o colaborare eficienta dintre ele pentru efectuarea unei activitati coordinate in aceste directii*

 3. Formele de activitate

3.1.1. Traducerea Declaratiei intr-un numar maximal posibil de limbi nationale.
3.1.2. Organizarea seminarelor internationale, regionale, subregionale si nationale, ale simpozioanelor si conferintelor (in Benin, Monaco, Republica Unita Tanzania, Uruguay, Croatia si alte tari).
3.2.1. Redactarea comentariilor maximal simple si convingatoare la fiecare articol al Declaratiei.
3.2.2. Publicarea lucrarilor la tematica data, destinate atit pentru un auditoriu larg, asa si pentru diverse grupuri profesionale (de exemplu, savanti, filosofi, juristi, judecatori si jurnalisti).
3.2.3. Elaborarea programelor de invatamint si instruirea in domeniul bioeticii pentru scolile medii si superioare.
3.2.4. Elaborarea programelor de instruire in domeniul bioeticii pentru profesori si instructori.
3.2.5. Pregatirea seturilor de matreiale informative la teme concrete si difuzarea lor in rindul persoanelor, responsabile pentru luarea deciziilor in organele de stat si sectorul particular, precum si printre mijloacele de informare.
3.2.6. Pregatirea materialelor audiovizuale privind bioetica pentru publicul larg.
3.2.7.Organizarea expozitiilor multimedia, in special pentru tineret.
3.3.1. Crearea unor astfel de organe, ca si comitetele independente, pluraliste si multidisciplinare de etica care ar colabora strins cu persoanele, responsabile pentru luarea deciziilor, cu cercurile stiintifice si societatea civila.
3.3.2. Crearea retelelor unor astfel de organe care ar sprijini comunicarea si schimbul de experienta dintre ele, in special in vederea evaluarii activitatii lor commune.
3.4.1. Cooptarea reprezentantilor sferei economice, in special a industriei, precum si a organizatiilor obstesti, asa ca asociatia persoanelor vulnerabile si a familiilor   si  a prietenilor lor.

* Vezi paragraful 3 al rezolutiei 19999/63 �Drepturile omului si bioetica�, adoptata de Comisia Organizatiei Natiunilor Unite privind drepturile omului la sesiunea  a 55-a.
 

3.4.2. Organizarea discutiilor publice a problemelor, referitoare  la Declaratie, si utilizarea diferitelor metode (conferinte pentru atingerea consensului, consulting-urile  publice etc.).
3.5.1. Analiza aprofundata a conditiilor care contribuie sau, din contra, impiedica cercetarile stiintifice.

3.5.2. Cercetarea regulata de catre Comitetul international de bioetica a problemelor de colaborare dintre tarile Nordului si Sudului si analiza piedicilor care apar cu scopul solutionarii lor.
3.6.1. Organizarea de catre C.I.B. a seminarelor internationale si/sau regionale in scopul elaborarii legilor cadru de tip si a actelor normative in domeniul bioeticii.
3.6.2. Colectarea si prelucrarea informatiei privind actele internationale si regionale, legate de domeniul bioeticii, precum si referitor la legile nationale si actele normative.
3.7.1.Crearea comitetului interinstitutionale in cadrul sistemului Organizatiei Natiunilor Unite, deschis pentru colaborare si pentru alte organizatii interguvernamentale si responsabil pentru coordonarea activitatii, legate de problemele de bioetica.

4. Partenerii carora le sint adresate principiile directorii

 Experienta demonstreaza ca pentru aplicarea actelor juridice internationale este necesara unirea eforturilor tuturor partenerilor la diverse niveluri. Actualmente activitatea internationala se caracterizeaza prin astfel dre relatii de parteneriat, cind fiacare din parti, pastrindu-si individualitatea si specificul, completeaza eforturile celorlalte parti.
Aceste principii directorii sint predestinate pentru:
� statele si comisiile nationale pentru UNESCO;
� UNESCO (Sediul central si birourile de pe loc); 
� Comitetul international de bioetica (C.I.B.);
� Comitetul interguvernamental de bioetica (C.I.G.B.);
� organele si institutiile specializate ale sistemului Organizatiei Natiunilor Unite;
� organizatiile competente internationale, regionale  si  organizatiile guvernamentale si nonguvernamntale;
� persoanele, responsabile pentru luarea de decizii in organele de stat si sectorul privat, in special ceea ce se refera la politica si domeniile stiintei;
� legislatori;
� cercetatori stiintifici;
� persoanele, familiile sau grupurile de populatie cu modificari genetice, ceea ce poate duce la imbolnaviri sau invaliditate.

5. Evaluarea 

Peste cicnci ani dupa adoptarea Declaratiei, adica in a.2002, UNESCO va urma sa evaluaze atit rezultatele aplicarii principiilor sus-mentionate, asa si  a Declaratiei  generale privind genomul omului si drepturile omului (statele, comunitatile intelectuale, institutiile din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite, organizatiile internationale si regionale interguvernamentale, organizasiile competente nonguvernamentale etc.).
O astfel de evaluare, care trebuie efectuata in concordanta cu procedurile, fondate de Consiliul Executiv si Conferinta generala,  in particular din cauza consecintelor bugetare,va fi  analizata la lucrarile sesiunii comune C.I.B. si C.I.G.B. si prezentata de Directorul general organelor competente ale Organizatiei in a. 2003, in caz de necesitate si impreuna cu recomandarile corespunzatoare

Documente internationale din domeniul bioeticii

Declaratia internationala despre informatia genetica a omului (17.10.2003)

Raportul C.I.B.  despre perspectivele elaborarii Documentului universal normativ privind bioetica (13.16.2003. Engl.)

Programul UNESCO pentru bioetica: prioritati si perspective (17.10.2001)

Rezolutia UNESCO: Bioetica si drepturile copilului. Declaratia de la Monaco (18.07.2001)

Realizarea  Declaratiei generale privind genomul omului si drepturile omului (17.11.1999)

Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului (11.11.1997)
 

Alte documente:

Strategia UNESCO privind dezvoltarea �instruirii preventive� din domeniul SIDA (Engleza)

Proiectul strategiei UNESCO privind drepturile omului (22.09.2003)

Proiectul strategiei complexe UNESCO in domeniul luptei contra rasismului si a discriminarii (1.09.2003)

Declaratia generala UNESCO privind diversificarea culturala (2.11.2001)

Declaratia  privind principiile tolerantei (16.11.1995)

Declaratia privind principiile de baza referitor la contributia mijloacelor de informare in masa in consolidarea pacii si a intelegerii reciproce internationale, in dezvoltarea drepturilor omului si in lupta contra rasismului si a apartheidului, si a instigarii la razboi (28.11.1978)

Declaratia privind rasele si prejudiciile de rasa (27.11.1978)
 

.........................................................................................................................................................
Asamblea Generala ONU

Din domeniul bioeticii:

Obiectivele dezvoltarii ONU, trasate in Declaratia mileniului

Declaratia ONU privind clonarea omului (8.03.2005)

Principiile eticii medicale privind rolul lucratorilor din domeniul ocrotirii sanatatii, in special al medicilor, in protectia detinutilor sau persoanelor arestate contra torturilor sau altor tipuri de tratament si  sanctiuni inumane sau  umilitoare pentru  demnitatea omului (18.12.1982)

Declaratia privind utilizarea progresului  tehnico-stiintific in interesul pacii si pentru binele omenirii (10.11.1975).

ECOSOS:

Rezolutia ECOSOS: Confidentialitatea genetica si nediscriminarea (21.07.2004)

Rezolutia Comisiei pentru drepturile omului ECOSOS �Drepturile omului si bioetica� (25.04.2003)

CONSILIUL EUROPEI:

Declaratia de la Copenhaga privind dezvoltarea sociala (29-30.11.2002)

Conventia privind protectia drepturilor si demnitatii omului in legatura cu  aplicarea  realizarilor din domeniul biologiei si medicinei: Conventia privind drepturile omului si biomedicina (4.04.1997)
...................................................................................................................................................

Pe aceasta pagina http://www.bio.pu.ru/win/lit/bioethic/ sint prezentate materialele care, speram, va vor fi utile.

1. Codul de la Niuremberg

2. Declaratia de la Helsinki

3. Conventia europeana privind drepturile omului si biomedicina

4. Juramintul lui Hipocrate

5. Platon � Apologia lui Socrate

6. Platon � Kriton

7. Platon � Pirus

8. Piter Singer � Omul si animalele sint egali

9. Reglarea etica si expertiza etica a cercetarilor stiintifice

10.  Declaratia generala privind genomul omului si drepturile omului

11. Recomandari internationale (codul etic) privind cercetarile medico-biologice cu utilizarea animalelor